Un european din trei suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice. România, printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vasculare

Un european din trei suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice    FOTO Adevărul

Incidenţa bolilor neurologice este în România de aproape patru ori mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene, cea mai frecventă fiind accidentul vascular cerebral. Cercetătorii  susţin însă toate aceste suferinţe ar putea fi prevenite prin mişcare, alimentaţie naturală, citit şi prietenii de calitate.

„Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că un european din trei are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă. Şi în România, incidenţa bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Următoarele locuri-în domeniul neuroregenerării-sunt ocupate de boala Alzheimer, dar şi de boala Parkinson“, a declarat doctorul Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) în conferinţa de presă organizată cu ocazia cadrul celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care a avut loc la Bucureşti, în perioada 26 - 28 iunie, potrivit Mediafax.

Protecţia creierului: mişcare, mâncare sănătoasă, citit şi prieteni de calitate

Doctorul Mureşanu a mai spus că, pentru a ne proteja creierul, trebuie, în primul rând, să ne reoganizăm viaţa, să facem zilnic mişcare, să mâncăm sănătos, să citim şi să folosim cât mai puţin telefonul mobil şi computerul.

„Ca să ne protejăm sistemul nervos ar trebui să încercăm să trăim cât mai echilibrat şi normal. Să avem o viaţă organizaţă să ne putem odihni suficient timp, să lucrăm de-o manieră lipsită de asalturi, să mâncăm mai multe lucruri care au de-a face cu natura şi mai puţin cu industria chimică, să folosim cu măsură toate tehnologiile, şi anume telefonul mobil, computerul, să încercăm să citim în loc să privim la TV“, a spus medicul.

Potrivit acestuia,  tot mai mulţi cercetători trag semnale de alarmă cu privire la alimentaţie, nivelul şi diversitatea radiaţiilor la care oamenii sunt expuşi.

„România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vasculare. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive, ce au drept consecinţă finală, demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele cercetarea încearcă să vină cu soluţii practice“ a continuat Mureşanu.

Mai mult de 160 de milioane de europeni afectaţi de disfuncţiile neuropsihice

Starea psihologică generală şi starea de tensiune în care oamenii trăiesc şi stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile, şi în special pentru cele neurologice. Disfuncţiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni - adica 38 % din populaţia Europei - în fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council şi European College of Neuropsycopharmacology în 2011.

Totodată, 27%  din populaţia adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 şi 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (pihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalenţa bolilor neuropsihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepţia abuzului de alcool).

S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani.

Afecţiunile neuropsihice cauzează dizabilităţi în 19% din cazuri , comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare - 4% . Dintre acestea cele mai severe sunt: tulburarea depresivă, dependenţa de alcool, automutilările, boala Alzheimer şi alte demenţe.

798 miliarde de euro alocate în 2010 pentru tratarea bolilor neuropsihice

Bolile neuropsihice determină cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în 2010 alocându-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe (37%  - costuri de îngrijire medicală, 23% - cheltuieli non-medicale) iar 40% sunt pierderi determinate de slaba reintegrare profesională.