Partidele sug bani de la buget prin gaurile legii

De 6 ani, Puterea si Opozitia iau zeci de miliarde de lei in plus din bani publici abuzand de prevederi evazive din Legea partidelor politice

Totul a pornit in urma cu cateva zile, ca un fapt divers, in comisia juridica a Senatului, cu ocazia modificarii a doua articole, aparent tehnice, din Legea partidelor politice. Atunci s-a aflat ca unele partide politice au primit, de la bugetul de stat, bani despre care Curtea de Conturi spune ca nu li s-ar fi cuvenit. Reprezentantul Guvernului a fost cel care a "scapat" informatia si, imediat, presedintele comisiei juridice senatoriale, Aristide Roibu, a expediat problema pentru saptamana viitoare, pentru ca ar fi vorba de cifre si "trebuie sa fim exacti". De fapt, se ridicase, in fata presei, un coltisor din draperia grea care acopera invartelile pe bani publici tocmai ale acelor structuri propovaduitoare ale democratiei: partidele. Fara culoare politica, fara certurile traditionale care tin uneori zile intregi capul de afis, fara probleme doctrinare si chiar fara scrupule, partidele au folosit neclaritatile din legislatie in beneficiul propriu, intr-o adevarata conspiratie a tacerii. Aceasta s-a spart cu ajutorul Secretariatului General al Guvernului, scotand la iveala lucruri uluitoare pentru aceia care, din patru in patru ani, merg la vot cu speranta, crezand orbeste in promisiunile unuia sau altuia dintre partide. Lacune si ambiguitati legislative intentionate In 1996 apare Legea partidelor politice, unde se aflau inclusiv prevederi despre finantare. Legislativul de atunci a stabilit ca partidele politice primesc bani de la bugetul de stat. Cele parlamentare, o subventie de baza si una suplimentara, functie de numarul de mandate, iar cele neparlamentare, daca au obtinut un procent de 2%, primesc si ele niste bani, evident mai putini, din aceeasi cota comuna a partidelor. Legea impunea un barem maxim pentru subventiile totale, prevazand ca "suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat". Calculul pe fiecare partid parlamentar se facea dupa rezultatul din alegeri. "Partidele politice care la inceputul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar, cel putin intr-o Camera, primesc o subventie de baza", spune legea in art. 39, alineatul 3, fara a preciza limpede daca este vorba de un grup parlamentar propriu al formatiunii respective, sau se refera la o reprezentare a partidului in unul din grupurile parlamentare constituite conform regulamentelor. Se stie deja, o serie de partide satelit nu au avut niciodata numarul necesar de parlamentari pentru un grup separat si au activat pe langa partide mai mari. O alta neclaritate a actului normativ era aceea ca nu spunea nimic despre cazul formatiunilor care dispar de pe scena politica, de regula prin fuziuni, si, cu atat mai putin, despre destinatia subventiilor ce li s-ar fi cuvenit. In 1996, dupa aparitia legii, guvernul Vacaroiu da imediat o Hotarare si stabileste normele de aplicare, ele ramanand, de altfel, singurele asemenea norme de la Legea partidelor incoace, desi din titlu reiesea clar ca se referea doar la anul electoral 1996. Vacaroiu stabilea atunci valoarea subventiilor pentru partide la plafonul maxim, dar in text cerea si comunicarea oricaror modificari ale statutului juridic al unui partid politic, enumerand cazurile de "fuziune, divizare, autodizolvare, dizolvare pronuntata pe cale judecatoreasca, ori prin hotararea Curtii Constitutionale sau pe baza oricaror alte fapte juridice prevazute de lege". De aici reiese clar ideea ca acele partide care dispareau de pe scena urmau sa-si piarda subventia, deoarece normele spun mai departe ca se recalculeaza subventiile "in considerarea partidelor politice existente in urma modificarilor intervenite". Inca de pe atunci au aparut primele cazuri interpretabile, despre care Curtea de Conturi afirma ca au avut drept urmare plata unor sume necuvenite spre partidele politice. Partidul Ecologist Roman, intrat in Parlament in 1992 sub umbrela CDR, desi nu a avut niciodata numarul necesar de membri pentru un grup, primeste, totusi, la aparitia legii, subventia de baza cuvenita partidelor reprezentate prin grup parlamentar, asa cum rezulta din tabelele intocmite pentru anul 1996 (primul an de aplicare al legii). Un alt caz, la fel de discutabil, din aceeasi perioada, cel al PNLCD, partid care, desi ar fi putut sa aiba grup propriu, a preferat sa activeze in cadrul unui grup mixt. Despre acest partid, Curtea de Conturi spune insa ca a primit in mod legal subventia de baza. In mandatul urmator, 1996-2000, povestea se perpetueaza pentru PER, FER si PAR. Ele primesc bani despre care Curtea spune ca ar fi trebuit repartizati celorlalte partide, aflate in deplina legalitate. Suma totala a fost de aproape 11 miliarde lei. Acum PUR se afla in aceeasi situatie incerta, dar si el primeste subventie de baza. Bani de la buget pe hoituri de partide Marea lovitura nu s-a dat insa cu subventiile acordate acelor partide aflate la limita legalitatii in ce priveste reprezentarea in Parlament, ci din valorificarea lesurilor formatiunilor politice inghitite de unele partide. Primul caz apare in 1999, dupa fuziunea, in 1998, dintre PNL si PL, in urma careia PL este radiat din registrul partidelor politice. Ambele partide erau, la acea data, parlamentare, caci PL era urmasul PNLCD, partid care intrase in Parlament. SGG ia cunostinta de fuziune, iar directia juridica spune ca PL nu mai are dreptul la subventie de baza, intrucat a disparut. Ce s-a intamplat pe culoarele tenebroase ale politicii nu se stie, caci, dupa ce s-a cerut punctul de vedere al PNL (!), SGG, condus de liberalul Radu Stroe, revine si spune ca "PNL s-a subrogat in drepturile si obligatiile PL, cuvenindu-i-se subventia prevazuta de Legea partidelor de care a beneficiat PL", adica subventie de baza pentru un partid care nu mai exista plus subventia pentru fiecare mandat. In total, spune Curtea de Conturi, o suma de 827 de milioane de lei, iar pe de alta parte doua subventii de baza pentru PNL. Curios este ca in anul urmator nu se mai intampla acest lucru, PL fiind scos de pe lista partidelor care primeau subventii de baza. In schimb, PSD gaseste convenabila aceasta interpretare si, pentru 2002, ia in calcul doua subventii de baza: una care i se cuvenea ca PDSR si una a PSDR pe care l-a absorbit, in total 6 miliarde lei. Dar care este totusi baza legala invocata de aceste formatiuni atunci cand iau de la buget bani si pentru morti si pentru vii? Sa vezi si sa nu crezi! Decretul 31/1954, privitor la persoanele fizice si juridice. In acel act, din cea mai neagra perioada a comunismului, cand partidele politice erau demult la canal, s-a gasit solutia salvatoare: "In cazul fuziunii, drepturile si obligatiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra noii persoane juridice astfel infiintate. In cazul absorbtiei, persoana juridica dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile persoanei juridice pe care o absoarbe", spune art. 46 din Decretul Consiliului de Stat al RPR. Tot in baza acelui articol ar urma acum ca PNL - partid declarat anticomunist - sa mai ciuguleasca o mostenire de la ApR, partid cu care a fuzionat, singurul neparlamentar cu o subventie pentru cele doua procente din alegeri. PSD incearca sa dreaga busuiocul, dar si cu un profit direct Raportul Curtii de Conturi dateaza inca de acum un an si i-a picat lui Serban Mihailescu ca o castana fierbinte in mana. Lui ii revenea sarcina sa recupereze de la partide iesite din viata politica sume mari de bani. Mai mult, asa cum spune Curtea de Conturi, ele trebuie redistribuite spre alte partide, dintre care principal beneficiar era PDSR, acum PSD. Pentru a nu-si tari partidul intr-o disputa politica, Mihailescu trimite catre Curtea de Conturi o adresa de tot hazul, in care explica cum un partid mort trebuie tinut in continuare conectat la subventia de baza si cum se transforma un partid fara grup parlamentar in partid cu grup. In final, Mihailescu solicita amanarea executarii Deciziei Curtii. SGG constata si el ceea ce constatase si Curtea, anume ca nici un guvern, de la Vacaroiu incoace, nu a mai dat norme de aplicare a Legii partidelor, desi ar fi trebuit sa o faca. Mihailescu aduce insa aceasta situatie in favoarea PSD in sensul ca doar in 1996 partidele moarte trebuiau excluse de la subventii de baza. In august 2001, Curtea primeste scrisoarea lui Mihailescu si recomanda clarificarea Legii partidelor, ceea ce Guvernul face imediat. Mai intai de toate, propune amendarea Legii partidelor, astfel ca subventia de baza sa fie acordata acelor partide care la inceputul legislaturii au reprezentanti intr-un grup parlamentar, eliminand astfel obligativitatea unui grup propriu. Apoi spune ca dispozitiile legii se completeaza cu dreptul comun, care reglementeaza reorganizarea persoanelor juridice, o trimitere indirecta la Decretul din 1954. PNL insista insa pentru precizari mai limpezi, asa ca in amendamentele sale gasim formularea: "Dupa fuziunea inregistrata la Tribunalul Bucuresti a doua sau mai multe partide politice, subventiile primite de partidul rezultat din fuziune de la bugetul de stat se cumuleaza". Apoi, in comisia juridica a Senatului aranjamentele ies la iveala. Puterea si Opozitia - castigatorii cu randul la ruleta subventiilor Sunt mai multe formatiunile care, intr-un moment, sau altul, al existentei lor parlamentare au incalcat prevederile Legii partidelor la capitolul finantare, dar conturile s-au reglat pe parcurs. Astfel, Partidul Socialist al Muncii a primit in plus 173 milioane lei, fata de cat i s-ar fi cuvenit, Partidul Democrat a incasat in 1997-1998, 89 milioane lei, dar in urma recalcularilor facute prin recuperarea sumelor de la alte partide ar mai trebui sa primeasca 61 milioane, UDMR la fel, a incasat mai mult in 1996, dar a primit mai putin dupa aceea, drept pentru care mai are un rest de incasat, situatie in care se mai gaseste si Partidul Socialist, partid disparut intre timp. Nu se spune, in schimb, nicaieri ce se intampla cu banii cuveniti pentru mandate. Partidele continua sa primeasca bani pentru parlamentarii avuti imediat dupa alegeri, chiar daca intre timp acestia au plecat la alte partide, ceea ce conduce uneori la situatia ca partide care nu mai au nici macar parlamentari pentru un grup sa primeasca, pe langa subventiile de baza, si subventii pentru mandate transformate in alte culori politice. Dupa aceasta trecere in revista, s-ar putea spune, fara a gresi prea mult, ca actualul sistem de finantare a partidelor este la fel de nepotrivit pentru democratia noastra dupa cum este si sistemul de vot pe lista. Intr-un fel, cele doua sunt legate, caci, iata, partidele isi recupereaza, tot in sistemul angro, in patru ani, cheltuielile facute cu listele de candidati bagati la gramada in Parlamentul Romaniei.