La ce remedii recurg românii „certaţi” cu stomatologul: usturoi, alcool, pătrunjel, tămâie şi deodorant

Românii nu au bani să meargă la stomatolog FOTO Adevărul

Milioane de români îşi tratează problemele dentare nu mergând la stomatolog sau folosind pasta de dinţi, ci recurgând la usturoi, alcool, pătrunjel, aspirină, tămâie sau deodorant. Aşa susţine doctorul Laura Mocanu, specialist la un cabinet de medicină dentară privată.

Medicul dentist atrage atenţia că toate metodele înşirate mai sus sunt un adevărat dezastru pentru dantură. 

„Pe oameni îi sperie mirosul şi bâzâitul turbinei, dar şi seringa, aşa că preferă să caute singuri soluţii de calmare pentru durerile apărute brusc, printre alimentele sau lucrurile pe care le au prin casă. Din păcate, mai există şi problema lipsei cabinetelor dentare şi a posibilităţilor materiale, mai ales la sate. Oamenii trebuie să înţeleagă însă că orice cabinet dentar e mai bun decât acele aşa-zise tratamente şi, pe lângă faptul că rezolvă problema în 10-15 minute, îi ajută să-şi păstreze dintele pe arcadă”, a declarat doctorul Mocanu. 

Specialistul susţine că printre „leacurile” preferate ale celor ”certaţi” cu dentistul sunt bucăţile de aspirină şi de tămâie, pătrunjelul, spray-ul odorizant, alcoolul medicinal sau băuturile alcoolice tari, sarea, alte pastile găsite la îndemână sau, mai grav, cleştele din trusa de scule. 

„Toate substanţele aplicate în dintele respectiv accelerează necroza/gangrena, pentru că de cele mai multe ori acesta are o zonă expusă şi inflamată din cauza căreia doare. Pentru o perioadă scurtă poate exista o uşoară stopare a durerii, dar e o falsă impresie. E posibil să ”adoarmă” puţin nervul pulpar, dar bolile şi bacteriile pulpare se agravează. Sunt cazuri în care din cauza unor astfel de tratamente se poate ajunge la stadii cronice de boală”, a completat dentistul, potrivit unui comunicat de presă. 

- Aspirina (acidul acetilsalicilic) – arde la suprafaţă şi în adâncime zona pe care este aplicată.

- Spray-urile – răcoresc pe moment, dar substanţele toxice pe care le conţin afectează nervul, care este sensibil la orice factor extern sau intern. Practic îl intoxică.

- Sarea – are efect de dezhidratare şi de fapt conservă infecţia din profunzime.

- Patrunjelul – probabil că există vreun component în această plantă care ameliorează pe moment, însă efectul aplicării lui provoacă doar toxicitate pe zona inflamată.

- Tămâia – este un element destul de agresiv şi toxic care intoxică nervul, pentru că este o răşină puternică. Îl descompune. Asta nu rezolvă însă problema în profunzime ci distruge cu totul dintele bolnav.

- Cleştele – este o metodă extrem de periculoasă, care distruge complet dintele. De cele mai  multe ori acesta nu poate fi extras cu un astfel de cleşte, ci cel mult fracturat. Mai mult, există riscul ca şi alţi dinţi să fie loviţi. E lesne de înţeles că durerea nu dispare, ci se amplifică.

„Explicaţia eşecului tuturor acestor metode este că atunci când nervul este infectat sau inflamat, nici un astfel de aşa-zis tratament nu poate ajunge in profunzime, iar problema se acutizează, se suprainflamează şi se suprainfectează”, conchide stomatologul.