INFOGRAFIE Ghid pentru protejarea copiilor de ororile internetului

În România, peste 40% din copii au reclamat că au fost hărţuiţi sau agresaţi pe internet, faţă de 27% în alte state europene, arată un studiu. Oficialii au lansat primul ghid şcolar de prevenire a riscurilor din mediul online pentru profesori şi elevi.

Aproape o treime dintre copiii din România au declarat că au întâlnit în ultimele 12 luni pe internet lucruri care i-au deranjat.  Acest procent este în creştere faţă de cel din 2010 şi este mai mare decât media ţărilor participante (21%), se arată în studiul „Net Children go mobile”, lansat marţi şi realizat pe un eşantion de 500 de copii în fiecare dintre cele şapte ţări participante, inclusiv România. Cercetarea fost făcută cu finanţare de la Comisia Europeană.

Sociologul Anca Velicu, de la Academia Română, coordonatorul studiului pentru România, spune că, în ceea ce priveşte bullying-ul (n.r. – hărţuire şi abuz) online şi offline, copiii din România rămân cei mai expuşi la acest tip de risc (41% faţă de media de 27%) şi sunt, de asemenea, cei mai vulnerabili.

Studiul a scos la iveală şi celelalte riscuri şi probleme la care se expun copiii, accesând mediul online de pe dispozitive din ce în ce mai diverse (51% din copii deţin un smartphone, în timp ce 20% deţin o tabletă, conectate la internet).

Pe primul loc se află conţinuturile negative generate de utilizatori, mesajele instigatoare la ură, consum de droguri sau sinucidere, urmate de riscul contactului şi al comunicării cu persoane necunoscute, imaginile sexuale şi hărţuirea în mediul online şi offline, inclusiv prin telefonul mobil.

Riscuri sunt raportate, într-o proporţie mai mică, în privinţa mesajelor sexuale sau a întâlnirii în lumea reală cu persoane contactate anterior doar pe internet. Studiul mai arată că puştii din Danemarca şi cei din România sunt mai expuşi la riscurile de pe internet decât cei din Irlanda, Italia şi Marea Britanie.

Părinţi şi copii needucaţi

„În România, elevii nu sunt învăţaţi să gestioneze probleme precum hărţuirea pe internet şi nici nu au încredere în adulţi, fiindcă ei consideră că ştiu mai multe despre internet decât părinţii lor.

De asemenea, nu toţi părinţii cunosc soluţii tehnice de monitorizare şi de supraveghere a activităţii copiilor pe net. Practic, e o problemă culturală, de model familial şi de parenting”, a explicat Velicu.

Silviu Crişan, de la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, din cadrul Poliţiei Române, spune că atât fenomenele de hărţuire pe internet, cât şi expunerea la materiale inadecvate pentru minori pot fi combătute prin educarea copiilor şi campanii publice de conştientizare a riscurilor.

De altfel, Ovidiu Măjină, coordonatorul platformei „Sigur.info”, prin care s-a realizat şi ghidul şcolar de utilizare în siguranţă a internetului, susţine că voluntariilor au desfăşurat mai multe activităţi de instruire în şcoli din 14 judeţe din ţară.

„Activităţile variază de la simple dezbateri până la sesiuni de informare cu părinţii, cu copiii şi cu profesorii. În ultimii şapte ani, cât am lucrat cu copiii, am avut şi cazuri grave, majoritatea fete de 17-18 ani, care sunt şantajate de foştii iubiţi că vor posta imagini compromiţătoare cu ele pe net”, a povestit Măjină.

Riscurile progresului

Utilizatorii de smartphone şi cei de tablete se implică mai mult în activităţi de comunicare şi de divertisment. De asemenea, aceştia au un nivel mai ridicat al competenţelor digitale, al competenţelor legate de siguranţa pe internet şi al celor legate de comunicare. Totuşi, tot la ei e probabilitatea mai mare să fie expuşi la riscurile din online, susţin specialiştii.

Lecţii de navigare în siguranţă pentru elevi

Marţi a fost lansat şi primul ghid şcolar pentru utilizarea în siguranţă a internetului, realizat de Consorţiul Sigur.Info şi avizat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Cartea va fi utilizată la orele de clasă de către profesori şi conţine recomandări pentru prevenirea cazurilor de agresiune cibernetică şi pentru sprijinirea elevilor-victimă. De exemplu, pentru a-i proteja pe copii faţă de riscul de a deveni victime ale „groooming”-ului (ademenirea unui copil pentru a fi supus unor abuzuri sexuale), profesorii trebuie să îi prevină să nu posteze informaţii personale pe net (nume, mail, număr de telefon).

Liliana Preoteasa, director în Ministerul Educaţiei, a declarat că, din anul şcolar 2015-2016, acest ghid ar putea fi utilizat la orele de Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (TIC), disciplină ce va deveni obligatorie şi la gimnaziu, nu doar în liceu.

Pe aceeaşi temă:

Ziua siguranţei pe internet: care sunt pericolele care ne pândesc

Cu ocazia Zilei Siguranţei pe Internet, Microsoft încurajează utilizatorii să facă un singur lucru pentru a fi mai siguri online, lansând un site interactiv.