Diplomaţia niponă, pe vechiul drum al mătăsii

Prin poziţia lor strategică şi vastele resurse naturale, fostele republici sovietice din Asia Centrală, situate pe vechiul drum al mătăsii, prezintă o importanţă crescândă pentru marii

Prin poziţia lor strategică şi vastele resurse naturale, fostele republici sovietice din Asia Centrală, situate pe vechiul drum al mătăsii, prezintă o importanţă crescândă pentru marii actori din zonă. În rândul acestora, Japonia, al cărui premier, Junichiro Koizumi, întreprinde un inedit turneu în regiune. Prima etapă a fost Kazahstanul, unde s-a întâlnit, ieri, cu preşedintele Nazarbaev, următoarea fiind Uzbekistanul, unde va purta discuţii cu preşedintele Karimov.
Oamenii politici niponi au început să arunce priviri interesate spre ţările Asiei Centrale la scurt timp după desprinderea acestora din defuncta URSS. Încă în 2004, diplomaţia niponă iniţia aşa-numitul "Dialog Asia Centrală plus Japonia", care a căpătat amploare în iunie a.c., când ministrul de externe Taro Aso afirma că "e imposibil să se discute despre Asia Centrală fără participarea Japoniei". Întâlnindu-se imediat după aceea cu omologii săi din Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kârgâzstan, el punea bazele a ceea ce s-a numit "diplomaţia drumului mătăsii", cu trimitere la milenara rută comercială dintre Extremul Orient şi Europa.
Tokyo consideră stabilitatea Asiei Centrale ca un element esenţial al echilibrului strategic mondial, urmărind cu atenţie din acest punct de vedere intenţiile Rusiei şi Chinei de a-şi afirma preponderenţa în zonă prin intermediul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), din care mai fac parte Kazahstanul, Tadjikistanul şi Kârgâzstanul. "Japonia consideră că poate contrabalansa influenţa crescândă a Rusiei şi a Chinei", susţine analistul Christopher Langton, de la Institutul Internaţional de Studii Strategice, citat de BBC. ţară lipsită de resurse naturale, Japonia este atrasă de însemnatele bogăţii ale Asiei Centrale. Pe lângă zăcăminte de ţiţei, Kazahstanul are şi importante rezerve de gaze, la fel şi Turkmenistanul şi Uzbekistanul şi, în plus, este al doilea mare producător mondial de uraniu.
Resursele zonei sunt râvnite însă şi de China, cu foamea ei uriaşă de energie, ceea ce lasă să se întrevadă o rivalitate între cele două mari puteri asiatice. Un rol crescând al Japoniei în zonă nu e privit cu ochi buni nici de Rusia, în schimb Americii nu are de ce să-i displacă, mai ales că influenţa sa în regiune pare a fi în declin.