Bolnavi de automedicaţie. Rezistenţa la medicamente şi riscurile la care suntem supuşi

Pentru că ne tratăm după ureche, specialiştii spun că antibioticele au devenit ineficiente şi cer sa fie interzisă eliberarea lor fără reţetă. În anul 2012, nu mai puţin de 600.000 de români au luat antibiotice în fiecare zi, cei mai mulţi fără să beneficieze de reţetă medicală.

Aşa arată ultimele studii care i-au alarmat pe specialişti mai ales că medicamentele au devenit rezistente la anumite bacterii şi, prin urmare, nu-şi mai fac efectul. 

În plus, studiile arată că unele dintre cele mai folosite medicamente - ibuprofenul, aspirina şi paracetamolul în formă efervescentă, luate din proprie iniţiativă, pun la rândul lor în pericol sănătatea persoanelor care suferă de boli de inimă. 

„Antibioticele sunt folosite excesiv în România, chiar şi în spitale. Singura soluţie este ca Ministerul Sănătăţii să limiteze eliberarea de antibiotice, strict celor care au prescripţie medicală. În plus, în ultimii 30 de ani nu au mai fost create niciun fel de antibiotice. Aceste medicamente nu mai sunt la fel de eficiente ca înainte, ba dimpotrivă. Faptul că mulţi medici au prescris antibiotice a făcut ca mare parte din pacienţi să dezvolte rezistenţă la tratament şi să aibă nevoie de pastile mai puternice”, a explicat conferenţiarul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. 

Finalul erei antibioticelor 

O astfel de situaţie nu este întâlnită doar în Europa, ci şi în Statele Unite ale Americii (SUA). Recent, un înalt oficial al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) a declarat că antibioticele nu mai reprezintă viitorul în tratarea agenţilor patogeni.

„Am ajuns, într-adevăr, la finalul erei antibioticelor. În prezent ne aflăm în era post-antibiotică. Există pacienţi pentru care antibioticele nu mai au niciun efect. Dacă în urma cu aproximativ cinci ani puteam să-i tratăm fără probleme cu aceste medicamente, acum ne este aproape imposibil”, a spus medicul Arjun Srinivasan, din cadrul CDC.

Automedicaţia – un pericol pentru sănătate 

Pe lângă prescrierea frecventă a antibioticelor pentru orice afecţiune, automedicaţia este o altă cauză importantă pentru care pastilele, descoperite în 1928, nu mai sunt la fel de bune. 

Marea problemă apare mai ales atunci când mămicile preferă să apeleze la sfatul prietenelor pentru a-şi trata micuţii, prea puţine fiind cele care aleg să meargă la un medic de familie sau la un medic specialist. 

„Comportamentul unei mame depinde foarte mult de nivelul de educaţie, de cel social sau chiar de religie. Toţi aceşti factori influenţează tratamentul pe care o mamă i-l face unui copil. De exemplu, dacă vorbim de o mamă doctoriţă, ea va apela la sfatul unui coleg. În schimb, mamele fără pregătire consideră că pot trata ele însele copiii. Competenţa nu o are nici vecina, nici prietena şi nici internetul. Răcelile trebuie tratate cu lămâie care este foarte utilă, fructele în general sunt, de asemenea, bune, pentru că şi ele conţin vitamina C. În rest, dacă are nasul înfundat, copilului ar trebui să i se dea o picătură de desfundat nasul pe o perioadă scurtă, iar dacă tuşeşte, să îi dea ceva de tuse ”, atrage atenţia Sorin Petrea.  ;

Meningita debutează la fel ca răceala 

Potrivit medicilor, administrarea de antibiotice copiilor fără sfatul în prealabil al unui medic poate avea numeroase consecinţe asupra sănătăţii micuţilor. Un risc al neprezentării la medic şi al automedicaţiei îl reprezintă posibilitatea de a confunda simptomele bolilor.  

„Tot ca o răceală debutează şi o meningită. Tratezi fără să ţii cont de sfatul cuiva avizat şi te trezeşti că a doua zi persoana respectivă moare. Dacă acea simplă răceală este, de fapt, începutul unei boli grave? Există nişte semne pe care doar doctorii le înţeleg, astfel că e extrem de important ca părinţii să se ducă cu cei mici la medic, pentru a fi siguri asupra diagnosticului”, a completat Sorin Petrea. 

Pastilele efervescente pot îmbolnăvi, în loc să trateze

Românii care iau ibuprofen, aspirină şi paracetamol în formă efervescentă îşi pun în pericol sănătatea, mai ales dacă suferă de afecţiuni cardiovasculare, arată un studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Dundee, din Scoţia. 

De vină este conţinutul de sodiu din aceste medicamente care, dacă sunt administrate în dozele maxime recomandate pe cutie, cresc cu 25% riscul unui infarct sau unui accident vascular cerebral, susţin specialiştii.

„Risc real, dar neglijabil“

Cercetătorii britanici au analizat în cadrul studiului 24 de tipuri diferite de medicamente efervescente, inclusiv analgezice precum paracetamol, aspirină, ibuprofen şi suplimente alimentare cu vitamine sau minerale. Nivelul de sodiu din compoziţia acestora varia între 3 mmoli şi chiar 18 mmoli. Cantitatea zilnică recomandată este de 104 mmoli.

O persoană care ia doza maximă admisă pentru o zi de paracetamol solubil (8 tablete), de exemplu, va aduce în corp 148,8 mmoli de sodiu, ceea ce depăşeşte cantitatea zilnică recomandată. „Dacă mai pui şi aportul obişnuit de sare, adică de clorură de sodiu, din alimentaţie, ajungi la o cantitate exorbitantă“, avertizează medicul Jacob George, coordonatorul studiului.

„Medicamentele efervescente au ceva sodiu, dar riscul pe care-l presupune administrarea lor este neglijabil, fiindcă se iau sporadic. Dacă ar fi un medicament pe care omul şi-l administrează de trei ori pe zi, 20 de ani, aş crede în acest risc. Totuşi, cardiacii, cărora li s-a recomandat să ia aspirină zi de zi, preventiv, trebuie să ştie că nu se preferă forma efervescentă, ci aspirina în doză mică în forme farmaceutice enterosolubile“, subliniază prof. dr. Ioan Fulga,  şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila“ din Bucureşti.