Avertisment: Moartea de COVID-19 va secera fără milă în noiembrie

În secţiile de ATI COVID-19 nu mai există niciun loc liber. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Cercetătorul Octavian Jurma face o nouă analiză a datelor pe COVID-19, estimând că luna care abia a început va fi una a contrastelor acestui val 4 al pandemiei: pe de o parte, va scădea numărul de infecţii, pe de alta, vor continua să moară foarte mulţi oameni.

Suntem în faza rapid descendentă a valului 4-Delta, notează cercetătorul Octavian Jurma. „La 1 septembrie, cel mai pesimist scenariu prevedea în vârf de maximum 8.000 de cazuri pe zi, similar valului 2. Prin analogie cu Indonezia şi India, menţionam în acea perioadă riscul unui scenariu de coşmar cu un vârf de 16.000 de cazuri pe zi, dar subliniam că este posibil doar dacă Guvernul nu va lua măsuri după depăşirea pragului de 6.000 de cazuri pe zi (vârful valului 3), lucru pe care nu îl credeam posibil în acel moment”, mai spune specialistul. 

„Dacă testam în continuare, ajungeam la 25.000 de cazuri“ 

Apoi, la mijlocul lunii septembrie, şeful campaniei naţionale de vaccinare, col.dr. Valeriu Gheorghiţă, confirma că scenariul de coşmar devenise realitate, pentru ca, la finalul lunii, să devină evident că în lipsa unor măsuri de limitare a valului 4 trebuie luate în calcul alte scenarii de imunizare de turmă prin infectare. 

În luna octombrie, plafonarea abruptă a numărului de teste a făcut ca ascensiunea valului pandemic să nu mai poată fi urmărită cu acurateţe, mai spune cercetătorul. „Probabil că în săptămâna cu vârful epidemic în care am depăşit 18.000 de cazuri am fi avut peste 25.000 de cazuri pe zi dacă testarea continua să crescă în ritmul din septembrie. Revenirea curbei epidemice într-o zonă mai uşor măsurabilă cu numărul de teste din România ne înscrie aparent pe panta descendentă a curbei pesimiste din 30 septembrie. Chiar dacă această coborâre este exagerată de scăderea numărului de teste, este fără îndoială o scădere reală la care contribuie şi scăderea mobilităţii din ultimele două săptămâni”, mai spune Jurma. 

În acest ritm, vom coborî oficial sub 10.000 de cazuri pe zi încă din această săptămână şi sub 5.000 de cazuri pe zi la mijlocul lunii noiembrie, estimează medicul.

„Coborârea sub pragul de 5.000 de cazuri pe zi este importantă pentru că este pragul de suportabilitate COVID-19 al spitalelor din România. La două săptămâni după coborârea sub acest nivel, deci la finalul lunii noiembrie, situaţia în spitale va deveni suportabilă cu mai puţin de 1.500 de internări la ATI şi numărul de decese va scădea la 200 de decese pe zi. Înseamnă că luna noiembrie va fi caracterizată de contrastul dintre scăderea rapidă a numărului de cazuri noi şi dramatismul de spitale şi numărul crescut de decese. Din acest punct de vedere, în luna noiembrie vom avea vârful de decese care urmează vârfului de cazuri din luna octombrie”, adaugă cercetătorul.

În noiembrie, culegem ce am semănat 

Aceasta pentru că în noiembrie culegem „roadele” acestui experiment sinistru în care autorităţile au lăsat pandemia să-şi facă de cap, explică Jurma acest paradox: „Suntem sigura ţară din Europa care a mers până la capăt cu imunizarea de turmă prin infectare şi a lăsat un val epidemic să ajungă la vârf nestingherit. Acum, coborârea este în mare măsură tot naturală, dar faza descendentă este mult mai puţin predictibilă decât faza ascendentă.

Cel mai mare impact şi cel mai puţin predictibil factor non-farmaceutic asupra curbei infectărilor rămâne factorul politic şi măsurile adoptate sau refuzate. Cel mai predictibil factor ca impact asupra curbei de infectare şi mai ales asupra curbei cazurilor grave şi deceselor rămâne factorul farmaceutic, respectiv vaccinarea, care la rândul său depinde de factorul politic şi de măsurile de stimulare, respectiv inhibare a vaccinării”. 

În concluzie, mai spune cercetătorul, vestea bună este că până la începutul lunii decembrie vom coborî sub 5.000 de cazuri pe zi (3 la mie) şi probabil sub 2.500 de cazuri pe zi (1,5 la mie) înainte de Sărbători.

 „Există însă şi o probabilitate semnificativă ca, dacă anarhia sanitară se extinde şi gradul de conformare cu măsurile de limitare a pandemiei scade, să ne împotmolim într-un platou la o incidenţă ridicată de peste 3.000 de cazuri pe zi”, conchide dr. Jurma. 

Fără certificat, rata de vaccinare descreşte 

După circa o săptămână în care românii speriaţi de amploarea valului 4 au dat fuga la centrele de vaccinare pentru a se imuniza, acum entuziasmul s-a mai potolit. După declaraţia col.dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, şi Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii, a pus în legătură scăderea numărului de persoane care vin la vaccinare cu faptul că Parlamentul a respins adoptarea în regim de urgenţă a certificatului verde digital. Reamintim că, în baza acestui certificat, doar persoanele vaccinate, trecute prin boală sau cu test negativ pentru COVID-19 ar fi avut acces neîngrădit în instituţii publice şi la locul de muncă. 

„Dacă ne uităm la succesiunea evenimentelor şi a zilelor, vedem că am avut o acoperire care nu a fost intenţionată, o coincidenţă de lucruri, şi care au pornit aşa – într-o zi de joi şi vineri, Guvernul a decis, prin hotărâre de guvern, introducerea pe anumite segmente a certificatului verde. Luni, de când a început implementarea acestei măsuri, fiind vorba de săptămâna trecută, a început dezbaterea pe proiectul legislativ. Aceste două lucruri s-au suprapus. În ziua de vineri, când s-a luat măsura în Guvern, a început să crească rata vaccinării. Şi am ajuns marţi şi miercuri la 111.000 de vaccinaţi pe prima doză (în 24 de ore – n.red.). A fost o creştere continuă timp de şase zile. După votul din Parlament de miercuri seară, am avut o descreştere destul de abruptă. Joi am avut 90.000, vineri 82.000 şi astăzi (marţi, 2 noiembrie – n.red.) suntem la 46.000. Acestea sunt faptele, poate există o relaţionare între aceste două valuri de creştere şi descreştere”, a declarat interimarul de la Sănătate.