ANALIZĂ De ce renunţă 4 din 10 studenţi la facultate
0Constrângerile materiale şi pregătirea inadecvată pentru studiile universitare sunt câteva dintre motivele abandonului universitar. În unele cazuri, studenţii aleg să muncească în locul studiilor.
Mulţi studenţi abandonează facultatea fiindcă se angajează şi rămân în urmă cu studiile din cauza programului, descoperă că nu fac faţă rigorilor universitare sau se conving că specializarea aleasă nu este cea pe care şi-o doresc, spun specialişti în educaţie.
De curând, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a publicat o listă cu gradul de abandon la 20 de universităţi de stat în ultimii şase ani, media totală a renunţării fiind de aproape 40%.
Pe listă se regăsesc şi cele patru universităţi româneşti care au ajuns în Topul Mondial QS al Universităţilor în 2013: Universitatea din Bucureşti, care are o rată de abandon de 38%, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca (37%), Universitatea de Vest din Timişoara (47%) şi Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, care are cea mai mare rată de abandon – 57%.
Studiile nu se pliază pe piaţa muncii
Totuşi, de ce renunţă la facultate aproape jumătate din studenţii înscrişi la cele mai bune universităţi din România? Specialiştii enumeră, printre motive, faptul că studenţii realizează pe parcurs că studiile nu se pliază pe ceea ce se cere pe piaţa muncii.
În fond, scopul facultăţilor este să creeze specialişti care să aibă o bază de competenţe pe care să-şi clădească experienţa. Nu demult, fostul ministru al Muncii Mariana Câmpeanu spunea că rata şomajului în rândul tinerilor este de patru ori mai mare decât rata şomajului în rândul adulţilor şi că aceasta a crescut în ultimii patru ani de la 18% la 23%.
„Ceea ce fac studenţii în facultate şi ceea ce se cere pe piaţa de muncă nu sunt acelaşi lucru. Studenţii descoperă lucrul acesta şi preferă să intre în câmpul muncii. Realitatea este că învăţământul universitar continuă să aibă o legătură slabă cu piaţa muncii. De asemenea, mulţi nu îşi permit să se susţină la facultate, muncesc ca să se întreţină şi rămân în urmă cu şcoala“, a explicat pentru „Adevărul“ Marian Stas, expert în educaţie.
O soluţie: târgurile de joburi
Stas spune că ar exista două soluţii care s-ar putea aplica în acest caz. În primul rând, o mai bună adecvare a programelor de studii la piaţa muncii şi târguri de joburi organizate de facultăţi. „În general, târgurile de joburi care se fac la universităţi sunt organizate de asociaţiile de studenţi, nu de către facultăţi. Ar trebui ca mai multe facultăţi să aibă această iniţiativă”, este de părere Stas.
Un alt motiv des întâlnit este faptul că mulţi tineri nu îşi mai permit să plătească studiile universitare, cum este cazul unui student de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Iaşi.
„Taxele erau de 38 de milioane de lei vechi pe an şi nu am mai putut să le plătesc în momentul în care unul dintre părinţii mei şi-a pierdut locul de muncă. Aşa am ajuns să lucrez pentru a economisi. Am fost agent de pază timp de opt luni şi am lucrat apoi ca recepţioner într-un hotel timp de trei ani şi jumătate. În 2011 m-am reînmatriculat în an şi în 2016 voi absolvi. Îmi doresc să ajung medic pneumolog“, povesteşte Cătălin Dumitrache, student la UMF din Iaşi.
„Înainte, trierea se făcea la admitere“
Sociologul Mircea Kivu spune că o altă cauză a abandonului este lipsa de orientare profesională a studenţilor. Ei nu ştiu exact ce vor să facă şi se înscriu la mai multe facultăţi în primul an, ca apoi să renunţe la specializările care nu le plac. „În licee, consilierea profesională se practică mai mult formal şi mulţi nu ştiu ce vor atunci când îşi aleg facultatea. Şi mai este o cauză: înainte, admiterea la universitate era mult mai grea decât este acum. Practic, trierea nu se mai face la admitere, ci în timpul facultăţii”, a explicat Kivu.
Diferenţă între liceu şi exigenţele din anul I de studii
Una dintre universităţile care se află pe lista publicată de ANOSR este Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, cu o rată a abandonului universitar de 20%. Potrivit datelor ASE, în anul universitar 2012-2013, 189 de studenţi au renunţat în anul I de studii, în condiţiile în care ASE a scos la concurs peste 4.000 de locuri la admiterea din vara lui 2012, marea lor majoritate fiind ocupate. Anul acesta, 64 de studenţi au renunţat în anul I, ASE alocând peste 5.500 de locuri la admitere. Prin comparaţie, dintre studenţii din anul II, doar 12 au abandonat studiile în ultimii doi ani.
Reprezentanţii ASE au precizat că o posibilă cauză pentru abandonul universitar este diferenţa prea mare între cunoştinţele acumulate în liceu şi nivelul exigenţelor din anul I de studii. În afara celor care renunţă la studii, mai sunt şi studenţii exmatriculaţi fiindcă nu şi-au promovat examenele. Anul trecut, au fost exmatriculaţi în total 995 de studenţi la ASE, majoritatea (87%) fiind din anul I.
Vânătoarea de diplome nu foloseşte la nimic
Mariana Câmpeanu, fost ministru al Muncii, îi îndemna anul trecut pe tineri să „nu mai alerge după diplome“. Ea a precizat că angajatorii au început să fie preocupaţi de scăderea calităţii forţei de muncă în România şi că nu se mai poate vorbi de o forţă de muncă calificată.
„Nu mă refer numai la faptul că o serie întreagă de profesii industriale au dispărut, dar şi forţa de muncă chiar din domeniul umanist a scăzut din punct de vedere al calităţii. Nu mai faceţi pur şi simplu o vânătoare pentru masterate şi diplome de nu ştiu ce fel, că nu o să vă folosească la nimic. Dacă faceţi unul sau două, dar faceţi-le serios şi plecaţi de acolo cu nişte noţiuni care o să vă folosească. Degeaba vă umpleţi geamantanul de hârtie, că nu o să vă folosească la nimic“, a spus Câmpeanu.
Aproape 40% dintre studenţii care s-au înmatriculat în anul I acum trei-şase ani şi care urmau să termine facultatea în 2013 au abandonat studiile, potrivit datelor obţinute de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care prezintă şi situaţia abandonului la fiecare din 20 de universităţi de stat care au răspuns la solicitarea lor.
Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB) organizează examen scris cu două probe la şapte facultăţi, iar la restul facultăţilor, candidaţii vor intra pe baza examenului de la Bacalaureat şi a unui interviu. Tinerii pot să facă ore de pregătire pentru admitere, la materiile matematică şi fizică, în fiecare sâmbătă, cu profesorii universităţii.
ADMITERE FACULTATE 2014 ASE înlocuieşte examenul cu eseul motivaţional şi media de la Bac
Anul acesta, admiterea la studiile universitare de licenţă (5.500 de locuri) ale Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, la forma de învăţământ cu frecvenţă, se face prin concurs, pe baza unui eseu motivaţional şi a mediei obţinute la examenul de Bacalaureat.
Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) oferă aproape 5.700 de locuri la cele două tipuri de masterat din 2014, de cercetare şi profesionale, iar taxa de şcolarizare anuală este de 5.000 de lei.
Condiţiile de admiterea de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) sunt aceleaşi ca cele de anul trecut. Astfel, toate facultăţile organizează examen scris, însă la Administraţie Publică notele de la Bac vor reprezenta 20% din media de admitere.
Se încarcă comentariile...
