Vreau parţiale, cum prevede legea

Dreptul cetăţenilor de a fi reprezentaţi în Parlament ar trebui să primeze chiar şi bugetului pentru alegeri, pentru că este vorba despre respectarea unor drepturi fundamentale.

Probabil că voi aţi pierdut şirul, dar în prezent sunt nu mai puţin de şapte colegii uninominale vacante, cinci pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat.  Pentru a putea fi garantate şi drepturile cetăţenilor din colegiile rămase fără deputaţi sau senatori şi pentru a asigura reprezentarea lor în Parlamentul României, se impune organizarea alegerilor parlamentare parţiale cât mai urgent.

Spun asta pentru că legea nu prevede că trebuie să aşteptăm să se formeze “pachete” de parlamentari. Din contră, Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali defineşte în art. 2 punctul 34 alegerile parţiale ca fiind alegeri orizontale în cazul încetării unui mandat de deputat sau senator.

Dată fiind situaţia de faţă, când au rămas aceste locuri vacante, Legea nr. 35/2008 impune în sarcina Guvernului obligaţia de a organiza alegeri în respectivele colegii, ”doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare”, ”în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz, prin care se constată încetarea mandatului unui deputat sau senator.”

Competenţa Guvernului de a organiza alegeri parţiale este dată de dispoziţiile art. 7 din aceeaşi lege, conform căruia Guvernul are obligaţia de a stabili data alegerilor prin hotărâre de guvern, ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până în momentul de faţă, având în vedere că pe parcursul anului s-au primit treptat adrese de la Parlament prin care se aducea la cunoştinţă vacantarea unei funcţii, AEP a făcut 2 propuneri de date pentru organizarea alegerilor parlamentare parţiale - 28 aprilie şi 1 septembrie.

Aceleaşi propuneri au mers şi la MAI şi la MDRAP, AEP transmiţând acestora pe 11 iunie 2013 proiectele de hotărâri ale Guvernului privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale pentru Camera Deputaţilor şi Senat, în data de 1 septembrie 2013.

Răspunsul a venit prompt, dar nu şi în varianta aşteptată: noi nu avem nimic de-a face, Guvernul stabileşte datele.

Cum singuri aţi văzut deja, data de 1 septembrie 2013 a trecut demult, iar autorităţile responsabile au trecut dintr-o parte în alta responsabilitatea, provocând un blocaj. De ce spun asta? Pentru că, dincolo de situaţia creată în care suntem în afara dispoziţiilor legale, procesele acestea de natură electorală ţin de ordinea de drept, democraţia constituţională, drepturile şi libertăţile  fundamentale ale cetăţenilor.

Vă amintesc că art. 2 din Constituţie prevede că „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”. Ceea ce înseamnă că eu, cetăţean, am dreptul să fiu reprezentat în Parlament şi să iau parte la procesul de guvernare a ţării.

În măsura în care ar fi posibil, sunt de acord cu premierul Ponta că alegerile ar trebui organizate în aceeaşi zi, dar, dat fiind sistemul actual, nu pot fi de acord să se reducă numărul de parlamentari automat. Adică să nu mai organizăm alegeri în colegiul în care mandatul unui deputat sau senator a încetat. Democraţia e scumpă, nu avem ce face, dreptul cetăţenilor de a fi reprezentaţi în Parlament ar trebui să primeze chiar şi bugetului pentru alegeri, pentru că este vorba despre respectarea unor drepturi fundamentale.

M-aş referi şi la un alt aspect, anume că, din nefericire, legislaţia în materie electorală rămâne în continuare puţin ambiguă: nici Legea nr. 35/2008 şi nici vreo altă lege electorală nu prevede o sancţiune explicită pentru neorganizarea alegerilor ca urmare a neemiterii în termenul prevăzut de lege a hotărârii de guvern cu data alegerilor. Fără această HG care îmi stabileşte data alegerilor, niciuna dintre instituţiile care au atribuţii în domeniul electoral nu se poate apuca de treabă. Ele nu pot decât să intre în acest joc al trimiterii adreselor dintr-o parte în alta

Şi situaţia nu este nouă. Eu însămi am solicitat, ca parlamentar, în 2011, guvernului Boc să emită HG pentru organizarea alegerilor parţiale într-un număr de colegii vacante.

E păcat că ne lovim de un astfel de vid legislativ, în sensul că legea tace în privinţa sancţiunilor exprese pentru o astfel de situaţie. Mai ales că lucrurile pot degenera în absurd, de felul: deputatul sau senatorul pierde mandatul la o lună după alegeri, postul devine vacant, iar Guvernul nu organizează alegeri până la finalul legislaturii. Sau, poate, vreun Guvern mai curajos refuză chiar să organizeze alegeri din 4 în 4 ani!

Exagerez, tocmai pentru că vreau să subliniez faptul că se impune modificarea legii. Aştept să văd proiectul de modificare din partea Comisiei de Cod electoral, ca să pot depune acest amendament, astfel încât să evităm şi aceste situaţii, dar să evităm şi posibilitatea de a organiza alegeri de 3-4 ori în fiecare an. Un text legal care să prevadă că se vor organiza alegeri parţiale doar o dată pe an, mai puţin în anul cu alegerile generale plus o menţiune cu privire la perioada în care s-ar putea organiza aceste alegeri parţiale ar fi de foarte mare ajutor şi ar permite guvernelor să iasă onorabil din situaţii ca aceasta de acum. Cu atât mai mult, cu cât legislaţia actuală este clară în privinţa importanţei organizării alegerilor parţiale. Şi primul argument rămâne, aşa cum am mai spus, dreptul cetăţeanului la reprezentare şi, implicit, exercitarea drepturilor electorale, care nu trebuie să fie îngrădită, nici de către o altă persoană  fizică, nici de către o autoritate publică sau privată.

Concluzia? Guvernul trebuie să asigure realizarea interesului public, programând alegerile parţiale în funcţie de importanţa acestora, nu de bugetul care va fi implicat sau de numărul de colegii vacantate. Iar lucrurile trebuie discutate în USL. În felul acesta evităm “situaţii de tip Boc”, în care opacitatea maximă şi lipsa dialogului au dus la reale blocaje instituţionale.

Preluat şi pe  http://www.alinagorghiu.ro