Va concedia Dragnea bugetari, după „reţeta” Erdogan?

Nici în cele mai negre vise ale lui Liviu Dragnea nu s-a arătat realitatea economică de azi: nu sunt bani pentru aplicarea programului de guvernare. Toate visele şefului PSD şi ale conducerii acestuia, de a ridica România pe „noi culmi de civilizaţie şi progres” se dovedesc castele de nisip luate de valurile Mării Negre.

Se pare că la ultima şedinţă a coaliţiei de guvernare s-au spus şi acceptat lucruri grave. Şi se pare că singura soluţie găsită este concedierea unei părţi a bugetarilor.

Premierul Mihai Tudose a coordonat, luni, 17 iulie, prima reuniune a Comitetului interministerial de analiză şi eficientizare a cheltuielilor publice la nivelul Guvernului.

„Suntem cu toţii conştienţi de responsabilitatea pe care o avem în cheltuirea banului public. De aceea, este imperativ să avem în vedere trei cuvinte cheie: eficientizare, raţionalizare, economie”.

Aceasta este declaraţia premierului pe care observatorii o interpretează în fel şi chip.

Există şi o altă declaraţie interesantă, de data aceasta a lui Liviu Dragnea. A lăsat mână liberă premierului Tudose să analizeze activitatea ANAF şi să ia orice măsură crede de cuviinţă pentru eficientizarea acestei instituţii. Adică inclusiv schimbarea şefului acesteia, Bogdan Stan, o persoană apropiată lui Liviu Dragnea şi care părea intangibil, până ieri. Un semnal al disperării de care e cuprins Liviu Dragnea.

Contextul ultimelor săptămâni

Deşi încă nu a apărut bilanţul contabil al primului semestru, am aflat de la preşedintele Iohannis că bugetul înregistrează deja, la încasări, un minus de 6 miliarde de lei, comparativ cu ce s-a prognozat. Este de presupus că deficitul bugetar va creşte, pe măsură ce măsurile de relaxare fiscală şi creştere a veniturilor populaţiei, deja decise, vor fi puse în operă.

De la un excedent bugetar de 1,5 miliarde de lei, în lunile martie-aprilie, bugetul a trecut la un deficit bugetar de 3-4 miliarde lei, în lunile mai-iunie.

Încasări din bani europeni nu vin, încasările proprii prin ANAF nu se materializează la nivelul scontat, aşa că toate calculele economice ale vestitului cuplu în ale economiei, Dragnea-Vâlcov, au sărit în aer.

Vizita la Bruxelles a premierului Tudose

După ce s-a „fript” cu Grecia, care are şi acum datorii de 340 miliarde euro, pe care nu le va putea achita niciodată, UE suflă şi în mămăliga românească.

Premierul Tudose a fost convins, mai cu biciul, mai cu zăhărelul, că România nu se va bucura nici măcar de soarta Greciei, pentru că nu este în zona euro. Iar dacă va depăşi ţinta de deficit bugetar de 3%, va suporta consecinţe grave, punându-i-se pe masă şi lista măsurilor de retorsiune pe care le are la dispoziţie UE.

Premierul Tudose a venit încruntat de la Bruxelles şi ieri a pus pe masa coaliţiei ameninţările Comisiei Europene la adresa României, în cazul în care nu respectă tratatele semnate cu UE.

„Soluţia” împrumuturilor

Este şi aceasta limitată, pentru că se contabilizează la deficitul bugetar, care nu trebuie să depăşească 3% din PIB. Ori, la un PIB de 815 miliarde lei, adică 181 miliarde euro, deficitul maxim admis ar fi de 5,4 miliarde euro, şi nu vine doar din împrumuturi. În primele 5 luni ale anului în curs, România a împrumutat deja 6,5 miliarde de lei, adică 1,5 miliarde de euro. Creditorii noştri au ridicat din sprâncene, dar au ridicat şi dobânda plătită de România, deocamdată doar cu 1-1,5 puncte procentuale, comparativ cu primele luni ale anului 2017.

În aceste condiţii, pentru a nu risca o declasare masivă a României la agenţiile de rating, nici această soluţie nu poate fi folosită în mod excesiv.

„Soluţia” turării motoarelor la ANAF

N-a funcţionat nici în anii trecuţi, nu văd de ce ar funcţiona anul acesta. Cauzele recoltării la bugetul de stat a 26% din PIB, cea mai scăzută rată din Europa, ar trebui analizate de către o Comisie parlamentară, care să mai lase deoparte falsele mize, precum alegerile din 2009.

Cum de impozitul pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate, impozitul pe gospodărie, impozitarea progresivă, se cam alege praful, inclusiv datorită opoziţiei mediului de afaceri si chiar a partenerului ALDE, rezultă că „revoluţia” în materie de fiscalitate „era pe când nu s-a zărit, azi o vedem, şi nu e”, vorba poetului.

Am văzut şi explicaţia aiuritoare a lui Dragnea, referitoare la plata contribuţiilor:

„În contul fiecăruia dintre noi, atât la pensii, cât şi la sănătate vor fi sume mai mari, pe care le va plăti efectiv firma”.

Singura soluţie: concedierea unei părţi a bugetarilor

Nu că n-ar fi o soluţie benefică pentru România. Ironia sorţii face, însă, să fie aplicată exact de partidul care a câştigat alegerile datorită bugetarilor, familiilor acestora. Dar altă soluţie nu pare să existe la ora actuală, pentru a nu crea derapaje mari în echilibrele bugetare. Deja angajările în administraţia publică centrală şi locală au fost îngheţate până la sfârşitul anului, prefigurând următoarea mişcare.

Cu talentul său deosebit, de manipulare a maselor, Dragnea va împacheta singura măsură posibilă cu tehnici preluate din „reţeta” Erdogan. Vor fi daţi afară cei care sabotează programul de guvernare, cei care nu sunt membri PSD, cei care „s-au dat” cu Soros. Şefii filialelor judeţene ale PSD vor face listele negre cu bugetarii care au criticat politicile actualei coaliţii de guvernare, şi care sunt membri ai altor partide. Aceştia vor fi concediaţi primii, spre satisfacţia membrilor PSD, care se văd protejaţi de către partidul căruia i-au dat votul.

Nimeni nu doreşte acest scenariu negru, dacă ar exista alte soluţii. Din păcate, ele nu există, iar acţiunile PSD din primele şase luni de guvernare ne-au împins, inexorabil, spre această măsură extremă.