Liderii USL, din nou în contradicţie. Antonescu: „Măsura Guvernului de reeşalonare a creditelor nu s-a discutat în USL.“ Ponta: „A fost discutată în USL“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Măsura Guvernului privind reeşalonarea creditelor a generat nemulţumiri din partea liberalilor. Potrivit lui Crin Antonescu şi Klaus Iohannis, prim-vicepreşedinte PNL, măsura nu este una liberală şi ea nu a fost discutată în PNL. Pe de altă parte, liderul PSD Victor Ponta spune că s-au purtat discuţii în USL la şedinţa de duminică.

„Măsura privind reeşalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară, după şedinţa CSAT“, a precizat Ponta, pentru Mediafax.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, nu este însă de aceeaşi părere cu ce a partenerului său de coaliţie, Victor Ponta. „Nu s-a discutat nici în USL, nici în întâlnirea PNL cu FMI“, a declarat Crin Antonescu, pentru Gândul.

Primul liberal care s-a aratătat nemulţumit de această măsură luată de Executiv a fostul prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis.

”Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puţin surprins fiindcă este o măsură care – cel puţin aşa am înţeles eu de la televizor – a fost discutată, negociată şi acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată”, a susţinut Iohanii, într-o emisiune la TVR.

De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL a mai precizat că în opinia sa „nu este o măsură liberală” cea anunţată de Guvern şi asumată de ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu. Totodată, Iohannisa a anunţat că la Delegaţia Permanentă a PNL se va discuta despre modul în care s-a luat această decizie, fără consultarea PNL.

Măsura prin care statul înlesneşte scăderea ratelor pentru cei cu venituri sub medie şi acordă acestora reduceri de impozit încurajează de fapt neplata obligaţiilor, creează inechitate în rândurile contribuabililor şi urmăreşte doar scopuri partinice, acuză economiştii.

Pe lângă faptul că va fi greu de aplicat fiecărui caz concret în parte, „facilitatea de înjumătăţire a ratelor bancare“, anunţată luni de Guvern, va provoca şi un hazard moral, încurajând comportamentul de neplată, avertizează economiştii şi oamenii de afaceri. Cât despre bancheri, aceştia ezită să se pronunţe până nu văd scris, negru pe alb, un proiect normativ.

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, a explicat că dacă schema s-ar aplica pentru tot grupul-ţintă (aproape un milion de debitori), ar rămâne în piaţă câte 4 miliarde de lei în fiecare an. Peste doi ani, efortul bugetar suportat pentru acordarea creditului fiscal ar fi de 0,1% din PIB, echivalentul a 650 de milioane de lei, dar „între timp, vom încasa 3 miliarde de lei la buget din efectele acestei măsuri“, a spus Voinea.

Mai puteţi citi: 

Ce presupune sprijinul anunţat de Ponta pentru datornicii la bănci, cine poate beneficia de schemă şi în ce condiţii. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seară, în urma dicuţiilor finale cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că va aproba prin ordonanţă o schemă de sprijin pentru românii cu venituri sub medie care sunt datornici la bănci. „Adevărul“ vă prezintă în ce constă această schemă şi cine sunt cei care vor putea beneficia de ea.

Statul va plăti jumătate din cheltuiala salarială pentru angajatorii care creează minimum 20 de locuri de muncă. Statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă, a anunţat luni seara premierul Victor Ponta, în urma discuţiilor finale cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

Victor Ponta: Acciza de 7 eurocenţi la carburanţi se aplică de la 1 aprilie. Cred că, până la urmă, preşedintele va înţelege că este important să avem acord cu FMI. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara, în urma discuţiilor finale cu reprezentanţii misiunii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi se va aplica de la 1 aprilie şi că scrisoarea de intenţie va fi semnată de preşedintele Traian Băsescu, întrucât acesta le-a transmis finanţatorilor internaţionali că va semna dacă "acciza" nu va apărea în document.

Preşedintele Băsescu ar semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi nu va fi menţionată în document. Liberalii ar dori mai mult reducerea CAS. Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.

Ponta: „Nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi la carburant, asta i-a spus FMI şi lui Băsescu. Nu se poate redeschide bugetul“. Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă, afirmă premierul Victor Ponta, care susţine că acest punct de vedere i-a fost transmis şi preşedintelui Traian Băsescu de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE).

Băsescu: Între mine şi FMI nu e o dispută, sunt un susţinător al continuării acordului. Nu vreau să punem taxe inutile pentru a face cheltuieli inutile. Preşedintele Traian Băsescu se declară un susţinător al continuării acordului cu FMI şi a anunţat că între el şi instituţia financiară internaţională nu este o dispută, însă respinge accizarea suplimentară a carburanţilor, care este folosită pentru "cheltuieli inutile".

Băsescu poate bloca acordul cu FMI din cauza accizei de 7 eurocenţi. Acordul cu FMI este din nou în pericol, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că nu semnează memorandumul dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi este aplicată.

Oamenii de afaceri cer Guvernului o politică de dezvoltare în detrimentul celei de austeritate, promovate de FMI. Scutirea impozitului reinvestit, pe listă. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită Guvernului să susţină în cadrul următoarelor negocieri cu FMI scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.

Cât pierde statul din revoluţia şoferilor: amânarea introducerii accizei de 7 eurocenţi la motorină produce o gaură de aproape 125 de milioane de euro în buget. După ce a cedat la presiunile transportatorilor de marfă aflaţi în grevă şi a amânat cu trei luni supraaccizarea motorinei, statul va încasa cu peste 120 de milioane de euro mai puţin la buget.

Comisia Europeană: Propunerile alternative la acciză trebuie să aibă acelaşi impact bugetar.Alternativele pe care le propune România în locul accizei de 7 eurocenţi la motorină trebuie să aibă acelaşi impact bugetar ca această taxă, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Simon O’Connor.

Tom Bugeţel, cu acciza la Bruxelles. Pe când se potcovea acciza cu 99 de ocale de fier şi se dădeau economiştii Guvernului peste cap să spuie năzdrăvănia că vaca bugetară va da mai mult lapte păscând pe lângă staţia de benzină, Victor Ponta ce-mi făcea?

Liviu Voinea, ministrul Bugetului: Se putea face bugetul pe 2014 şi fără acciza de 7 cenţi pe combustibil. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a explicat astăzi, la emisiunea „După 20 de ani“, modul în care a fost construit bugetul pe 2014. Voinea a precizat că în timpul negocierilor cu FMI s-a luat în calcul majorarea cotei unice de la 16% la 18%.



 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite