Am crezut că suntem mai buni, mai deştepţi şi mai capabili decât am demonstrat că suntem. Am crezut şi că suntem uniţi şi singurul partid cu legitimitatea de a schimba România. Am crezut că avem îndeajuns de multe calităţi încât o bună parte a voastră să ne susţină şi să ni se alăture ca urmare a succesului în alegeri fără ca noi să mai fim nevoiţi să facem mare lucru. În perspectivă, am fost nişte diletanţi adesea aroganţi.
Am făcut multe gafe şi am pierdut încrederea mult prea multor oameni care au crezut în noi. Şi, mai grav, am pierdut încrederea dintre noi, membrii USR. 
Deşi am reuşit şi câteva acţiuni bune, le-am făcut mai degrabă individual şi nu ca partid. Ca partid, stăm mult mai prost ca la început. Suntem o dezamăgire pentru cei care au sperat că noi, USR, un partid nou, cu oameni deştepţi şi cinstiţi, vom putea schimba lucrurile rapid. Ne-am pierdut mult prea mult timp în poziţionări interne absurde care au arătat că, din când în când, avem maturitatea politică a unor adolescenţi incapabili să facă diferenţa între discuţii argumentate logice şi impulsuri datorate pubertăţii.
 
Nu am acţionat ca un partid. Am fost în mare parte un amestec de grupuri mici şi indivizi incapabili să lucreze împreună din cauza orgoliilor şi a lipsei de coordonare. Am suferit grav de sindromul deşteptului satului/partidului, lucru care ne-a paralizat ca organizaţie. Am aşteptat ca deştepţii „să rezolve“ şi am risipit potenţialul grupului de a veni cu soluţii. Ne-am polarizat inutil.
 
Am comunicat aiurea şi adesea contradictoriu şi am fost o pradă mult prea uşoară pentru mârlanii şi şobolanii politici îmbogăţiţi din politică. O bună parte a elitei politice vechi luptă pentru supravieţuire/libertate. Lupta se dă în baza unei comunicări profesioniste, într-un mod disciplinat, şi cu ajutorul televiziunilor specializate în manipulare şi în linşaj mediatic controlate de arhietipul securistului vechi (Voiculescu) şi al celui nou (Ghiţă).
Nu am demonstrat deocamdată că am meritat votul dumneavoastră. Până în acest moment, nu am reuşit să vă reprezentăm aşa cum meritaţi. Regretăm asta şi vă cerem public şi sincer scuze.
Suntem aceiaşi oameni în care aţi crezut. Ne dorim aceleaşi lucruri: o Românie prosperă şi cinstită, condusă de oameni oneşti şi buni profesionişti. O administraţie publică dezvoltată pe principii meritocratice şi nu pe pile şi relaţii, care să lucreze pentru cetăţean şi nu împotriva lui. Vrem să înlocuim cultura organizatorică predominantă, cultura partidelor vechi, cultura care se bazează pe cleptocraţie, populism şi nepotism cu una normală şi modernă, bazată pe meritocraţie şi transparenţă.
Vrem să reconstruim încrederea în interiorul partidului. Vrem, de asemenea, să vă recâştigăm pe dumneavoastră, cei care ne-aţi votat.
Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Avem nevoie ca oamenii oneşti, inteligenţi şi care se pricep la lucrurile la care noi nu ne pricepem să ne fie alături. Riscul ca noi să devenim o dovadă că România nu poate fi condusă decât de baroni, de foşti sau actuali securişti şi de rudele sau marionetele acestora ne sperie.
 
Un USR unit, cu o agendă clară şi pragmatică, poate să le redea speranţa celor care acum cred că nu mai există speranţă. Un USR scindat este un eşec. Un eşec nu numai al lui Nicuşor Dan, ci un eşec al nostru, al celor care am sperat sau sperăm că USR este un prim pas în reforma necesară a unei clase politice dominate de infractori şi de mafioţi. 
 
O scrisoare de acest fel semnată de toţi deputaţii şi senatorii USR şi, mai ales, de Nicuşor Dan, împreună cu o listă de câteva priorităţi imediate ale partidului şi nişte reguli foarte clare de comunicare, cred că ar fi un lucru benefic nu numai pentru USR, dar mai ales pentru democraţia noastră controlată de Dragnea, Tăriceanu, Tudose, Olguţa şi Daea.
 
Şi cred că ne-ar prinde foarte bine şi nouă, celor care ne dorim tare mult ca USR să aibă succes.