Ce rămâne în urma unui deputat condamnat care a decis să demisioneze din Parlament şi din PSD: o tentativă de modificare a Codului Penal

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deputatul Marian Ghiveciu, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, a anunţat, luni, că a decis să-şi dea demisia din Parlament, dar şi din PSD. Ghiveciu şi-a explicat gestul prin faptul că nu a reuşit să pună în practică unele proiecte le-a avut în vedere. Ghiveciu este unul din cei zece iniţiatori PSD ai celui mai controversat proiect de modificare a Codului Penal.

”Mi-am dat demisia. Sunt mai multe motive. Pe de o parte, că nu am reuşit să implementez unele proiecte care sunt foarte necesare în special în mediul rural, faptul că nu întotdeauna nu am reuşit să ne punem de acord cu membrii Guvernului pentru legislaţia în acest sens. În plus, la Buzău în PSD am avut o conferinţă de alegeri care m-a nemulţumit”, a spus Marian Ghiveciu, pentru Mediafax.

Ghiveciu a explicat că va renunţa şi la carnetul de partid care l-a ajutat să devină deputat. „Nu sunt trădător, nu vreau să plec la alt partid, renunţ să fac politică, sper ca în societatea civilă cu specialişti să reuşim să convingem Guvernul să ne ocupăm mai mult de agricultură. Acum sunt simplu membru de partid, însă voi pleca din PSD, nu mai vreau să fac politică. Nu mă mai interesează, am crezut că va fi altfel“, a mai spus Ghiveciu.

Marian Ghiveciu a fost condamnat, în mai, la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu. Parlamentarul se va afla însă sub supraveghere pe o perioadă de şase ani, termen de încercare. Instanţa l-a condamnat pe inculpatul Ghiveciu Marian ”pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial în formă continuată”. 

Parlamentarul penal vrea să schimbe Codul Penal

Ghiveciu este unul dintre dintre cei patru parlamentari cu probleme penale dintr-un total de zece iniţiatori, care au depus la Parlament un proiect de modificare a Codului de procedură penală astfel încât să facă imposibilă arestarea preventivă, dar şi să pună piedici în calea anchetelor. Denunţurile devin inutile, avertizează Laura Ştefan, pentru că aleşii au mai gândit o modificare: introducerea unui termen-limită pentru denunţători, de fix şase luni de la comiterea faptei. Altfel spus, o persoană care denunţă luarea de mită, de exemplu, şi care în prezent ar putea scăpa, ar putea fi pedepsită dacă denunţul intervine după mai bine de şase luni, ceea ce  descurajează denunţătorii, a explicat Laura Ştefan. În plus, ar îngreuna anchetarea unor fapte comise cu cel puţin şase luni în urmă, fapt care i-ar salva pe inculpaţi de „scheletele din dulap“ care ies la iveală după ani de zile.

Iniţiatorii nu îi uită nici pe procurori şi au încercat să introducă în Codul Penal o prevedere care ar putea obliga procurorii să soluţioneze plângerile sau denunţurile făcute în termen de cel mult doi ani, riscând, în caz contrar, pedeapsa cu închisoarea. De altfel, şi la articolul 283 din Codul Penal, care sancţionează „reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane ştiind că este nevinovată“ cu închisoare de la trei şi zece ani şi interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcţie publică, aleşii introduc un nou alineat în care operează cu aceeaşi sintagmă care i-ar salva de arest preventiv. Astfel, ei vor ca nimeni să nu fie reţinut dacă nu există „probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că aceasta a săvârşit o infracţiune“, în caz contrar magistraţii riscând închisoare de la trei luni la trei ani.

Politică



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite