Interviu. Ce spune Klaus Iohannis despre un nou mandat al Laurei Codruţa Kovesi

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, în emisiunea „Prim plan“, de la Televiziunea Română, despre legislaţia electorală, despre schimbările din fruntea Justiţiei, dar şi despre Consiliul European de mâine în care se va tranşa soarta Marii Britanii.

Alegerile locale ar trebuie să se desfăţoare într-un singur tur sau în două?

K. Iohannis: La noi, politica aduce întotdeauna surprize şi niciodată nu putem să constatăm o lipsă de subiecte. Cum suntem în an electoral, lumea s-a aşteptat ca partidele să vină cu subiecte de substanţă, nu de campanie. Eu îmi doresc o viaţă politică vie, cu dezbateri grele, de substanţă. Aici se încadrează şi discuţia despre alegerile locale. S-a lucrat anul trecut pe întreaga legislaţie electorală, dar alegerea primarilor a rămas neschimbată: se vor alege dintr-un tur. Dacă mă întrebaţi pe mine, care am fost primar, personal, cred că alegerile în două tururi sunt mai bune. Dar, în acelaşi timp, trebuie să fie serioşi şi realişti: avem o lege nouă, nu are niciun an. Nu cred că este bine să schimbăm legile tot timpul, unele chiar înainte să le aplicăm vreodată. Trebuie să ţinăm cont şi de fondul problemei, de faptul că ne dorim stabilitate legislativă. 

PNL insistă să schimbe legislaţia electorală. 

Abordarea PNL mi se pare foarte legitimă. Fiecare îşi face calcule înainte de alegeri. Este evident că, după ce, în 2014, prin schimbarea legii, au plecat 500 de primari de la PNL la PSD, e normal ca PNL să-şi dorească un mod de alegeri care să-i pună măcar pe picior de egalitate cu PSD. Abordarea PNL nu este una populistă, este o problemă foarte importantă. 

Dacian Cioloş e prins la mijloc în poveste. Există un conflict între PNL şi Cioloş?

Nu cred că există un conflict şi cred că Cioloş a procedat corect.Pe bună dreptate, premierul, care conduce un guvern tehnic, nu a dorit să tranşeze o chestiune eminamente politică. Această chestiune trebuie tranşată în Parlament, prin vot. 

Ce fel de relaţie aveţi cu PNL?

O relaţie foarte corectă şi bună. 

Există conflicte în PNL între vechile tabere?

Există aceste discuţii încă de la început. Am participat la toate etapele de comasare PNL-PDL. Din capul locului, s-a speculat că aceste două partide nu vor putea să meargă împreună. Dar iată că fuziunea s-a făcut, partidele s-au comasat cu rezultate foarte bune. Aceste speculaţii că se divizează PNL sunt false. 

Cum vor funcţiona partidele politice în acest an? Se reformează?

Eu sunt optimis. Vă spun acest lucru. Avem semne clare. Sigur, avem parlamentari cu probleme penale, dar sunt acolo în Parlamentul ales în 2012. Nu putem să folosim „vechiul Parlament“ pentru nereformarea partidelor din 2014, 2015. Haideţi să vedem cum s-au schimbat partidele de când am fost eu ales preşedinte. PSD şi PNL sunt pe direcţia bună. Ambele partide au adoptat criterii de integritate. Cred că le-au scris ca să le aplice. Ambele partide au înţeles că pentru a un partid nou, democratic, nu trebuie toţi daţi afară. Trebuie, însă, să se deschidă spre noi membri. Ele caută acum să atragă membri noi. Politică fără partide şi politicieni nu se poate face. Cel mai bine e să dăm şasa partidelor să se reformeze. 

Soluţia cu un Guvern tehnocrat e o soluţie tranzitorie. Oamenii vor vota partide, iar partidele vor veni cu oameni politici. Cred că putem constata în discursul oamenilor din partide că vor să se reformeze. Tot mai des liderii declară că trebuie să fie proceduri transparente, tot mai des invocă integritatea pentru a promova în interiorul partidelor. Electoratul aşteaptă altceva. Acest altceva se bazează pe integritate, transparenţă, competenţă. 

Au vreo şansă partidele noi?

Eu nu cred în aşa numitele partide prezidenţiale. Nu voi merge pe linia unei aşa zise soluţii cu acestea. Aţi văzut că s-a schimbat legislaţia de înfiinţare a partidelor. Vine în întâmpinarea alegătorilor de a merge cu partide noi. O să vedem la aceste alegeri dacă aceste partide sunt pregătite sau nu. 

Ministrul Justiţiei urmează să selecteze un procuror general. 

Eu am toată încrederea că ministrul Justiţiei va ajunge la un nume care poate fi un procuror general bun. Cred că o procedură similară celei de la selecţia procurorului şef DIICOT trebuie aplicată şi acum. Trebuie respectate rigorile legii, dar e nevoie şi de o transparenţă dorită de societatea civilă. 

A existat vreo discuţie până acum cu ministrul Justiţiei referitoare la nume?

Am discutat cu ministrul Justiţiei după ce procurorul general a demisionat. Doamna ministru m-a asigurat că va respecta o procedură pe care am descris-o mai sus pentru a selecta un procuroir şef. 

Şi mandatul Laurei Codruţa Kovesi va ajunge la final. Sunteţi un adept al menţinerii Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA?

E o întrebare directă. În esenţă, după ce se termină primul mandat, există varianta reconfirmării în funcţie. Aici, la DNA, trebuie să spun că nu sunt eu acela care va spune că îşi doreşte sau nu o reconfirmare. Dar trebuie să fim sinceri şi să spunem că rezultatele DNA , care au fost văzute şi confirmate de noi şi de alţii, ne duc cu gândul la posibilitatea destul de avansată a reconfirmării. 

Procedura de numire ar putea fi schimbată. Ar trebui ca propunerea să aparţină doar CSM?

Sunt de acord cu legislaţia în vigoare, care e în perfectă concordonţa cu legislaţia din marea majoritate a ţărilor europene. Nominalizarea procurorului şef de către ministrul Jsutiţiei mi se pare o soluţie foarte bună. Nu cred că legislaţia trebuie schimbată. 

Mâine plecaţi la Consiliul European unde se discută despre BREXIT. Cu ce mandat mergeţi?

Pornim de la două idei principale. M. Britanie trebuie să rămână în UE. A doua soluţie: românii care trăiesc în M. Britanie să nu ajungă în situaţia în care să fie discriminaţi. Pachetul de modificări prezentat de domnul Tusk şi negociat cu domnul Cameron e convergent cu opţiunile noastre. Nu acceptăm în nicun fel ca libera circulaţie să fie pusă sub semnul întrebării. Nu putem accepta ca cineva care vine din Românai este tratat altfel decât cineva care vine din Spania, spre exemplu. Cât despre zona benefiicilor sociale, UE nu este o uniune socială. Beneficiile sociale şi modul în care sunt acordate ele, aceste sunt stabilite la nivel naţional. Nu putem noi impune un anumit sistem social în alt stat. Însă niciunde românii nu pot fi discriminaţi. Noi suntem dispuşi să acceptăm anumite scimbări, dar nu suntem dispuşi să acceptm discriminări. Şi nu suntem de acord ca o regulă care se schimbă să poată fi aplicată retroactiv. Orice se negociază acum, se aplică doar după referendumul care va ave aloc în M. Briatanie. Nu se aplică începând cu a doua zi.

Ce se întâmplă cu numărul de refugiaţi destinat României?

Nu se mai întâmplă nimic. Noi am făcut o ofertă de a prelua un numnăr de migranţi, pentru că centrele de primire nu au fost pregătite pentru acest mecanism. Problema a rămas suspendată. Nu cred că se va mai reveni la discuţia despre cote obligatorii. 

Deci să nu ne aşteptăm al vreun val de refugiaţi.

Nu. 

România poate să-şi asume un rol mai important în Republica Moldova?

Românai joacă un rol important, are o relaţie specială cu R. Moldova şi dorim să continuăm în acest fel. Românai sprijină Moldova în parcurusul proeueopan, dar şi pentru ca R. Moldova să aibă o economie mai solidă. Moldova păoate să se bazeze pe Românai. Suntem alături de ei, nu fără condiţii.