Expert american: „Orice stat din zona Mării Negre care îşi doreşte să-şi păstreze integritatea teritorială trebuie să se uite la Ucraina şi să se îngrijoreze”

John Watts

John Watts, specialist în securitatea Orientul Mijlociu al think-tank-ului Atlantic Council, a vorbit, pentru Adevărul, despre dezinformare şi propaganda şi cum afecteaza fenomenul de „fake news” parteneriatul dintre SUA şi România în regiunea Mării Negre. Printre temele de discuţie s-au mai numărat şi efectele „războiului hibrid” şi ambiţiile Rusiei în bazinul Mării Negre, dar şi cum ar putea afecta criza refugiaţilor securitatea europeană

Adevărul: Cum este România afectată de propagandă în acest moment? Este parteneriatul strategic dintre ţara noastră şi Statele Unite afectat în vreun fel de dezinformare şi de „fake news”?
John Watts: Termenul acesta e puţin prea larg şi nu are neapărat un înţeles în adevăratul sens al cuvântului. Noi, în domeniu, vorbim despre dezinformare şi informare greşită. Informarea greşită fiind cea care, din diverse motive, ajunge la public în mod inexact, iar dezinformarea fiind acţiunea voită de a transmite informaţia în mod eronat şi deformat. Acest concept de „fake news” nu este unul nou. Tabloidele există de ani, bârfele despre celebrităţi există de ani, deci nu e un fenomen nou. Elementul de noutate constă în felul în care a început să fie folosit şi cât de des a început să fie folosit, în foarte multe domenii. Dacă la început era o industrie de nişă, acum a devenit una foarte extinsă.

Cred că toată lumea este afectată, fie că vorbim de România, de Statele Unite sau de orice altă parte. Eu cred că aici este vorba şi de o lipsă de maturitate în piaţă. Tot acest GDPR (Regulamentul privind protecţia datelor - n.r.) care se dezvoltă în Europa cred că face parte din procesul de maturizare. Nu ştim dacă va funcţiona, dacă va produce schimbări, dar vom vedea. Facebook a implementat tot felul de schimbări, şi studiile au arătat că de fiecare dată când Faceebook a făcut schimbări în algoritmi, s-a putut observa şi un efect asupra modului în care oamenii gândesc şi asupra atitudinii lor. 

Au fost multe scandaluri legate de campaniile electorale şi de influenţa serviciilor de intelligence. Cum recunoaştem „fake news” ?
Serviciile de intelligence nu au ştiut prea multe. Erau nişte bănuieli şi nişte fragmente de informaţie, dar nu ştiau exact cu ce se confruntă. De la campania prezidenţială până acum s-au descoperit multe, prin toate modurile tradiţionale prin care se putea – jurnalism de investigaţii, intelligence – vom fi mult mai puşi în gardă în viitor. Laboratorul digital al Atlantic Council are un parteneriat cu Facebook şi înainte de fiecare rundă de alegeri de anul viitor se va lucra pentru identificarea de boţi ( algoritmi de inteligenţă artificială- n.r), boţii care au operat în campania din Statele Unite, boţii care au fost folosiţi şi în Franţa, la Macron, şi în Zimbabwe, în Filipine. Acum ştim cine sunt actorii, putem să îi urmărim mai bine, putem să prezicem mai bine. Putem reacţiona mai bine, dar, din nou, este încă un proces de învăţare şi înţelegere.

Ştim cum să oprim acest fenomen? Sau pentru că este încă un proces de învăţare, nu avem resursele necesare?
Cunoaştem nişte metode, dar nu ştim cât de eficiente vor fi. În cazul ăsta, nu tragem de volanul unei maşini ca să vedem instant în ce direcţie se va duce, ci mai degrabă de cârma unei bărci. Mai durează ceva până vom ajunge în direcţia dorită. Continuăm să facem cercetări şi investigaţii.

Putem considera fraza „fake news afectează securitatea unui stat” ca fiind un dat?
Cred că da. Dezinformarea are un impact pe foarte multe nivele. A fost de curând o poveste despre familiile soldaţilor americani hărţuite pe reţelele de socializare din cauza unor dezinformări. Dezinformările afectează modul în care oamenii percep lucrurile. De exemplu, în America sunt o grămadă de grupuri anti-vaccin şi adepţi ai teoriilor conspiraţiei. Toţi aceştia au impact asupra securităţii. Acum ceva timp a fost o epidemie de pojar în Disneyland pentru că părinţii nu îşi vaccinaseră copiii, iar asta se întâmpla din lipsă de informaţie şi de cunoştinţe despre medicină şi despre politicile de sănătate. Toate astea au un efect asupra securităţii.

Am putea spune că tot dezinfomarea afectează securitatea şi în regiune? Dacă ne uităm la războiul hibrid, la Ucraina şi la acţiunile din Crimeea ale Rusiei.
Toate acţiunile întreprinse de Rusia în Ucraina şi în Siria, absolut toate, au avut un impact. Ştim cu certitudine că au avut campanii de dezinformare în toată regiunea asta de Est. S-au folosit de „fake news” în ultimii 20 de ani peste tot. Deci da, sigur că putem spune că dezinformarea va avea în continuare un impact în această regiune, dar mi-ar fi greu să spun exact care va fi acesta.

Care sunt intenţiile Rusiei în regiunea aceasta a Mării Negre?
Ruşii au forţat schimbarea graniţelor în două zone în ultimii cinci-zece ani. Acest lucru nu s-a mai întâmplat nicăieri în Europa în afară de această zonă, iar acest lucru este unul foarte important. Ştim că au avut oameni în Ucraina şi că au operat în interiorul ţării. Mai multe detalii sunt greu de oferit pentru că e vorba de informaţii clasificate.

Retragerea Statelor Unite din pactul nuclear cu Iran ar putea avea vreo consecinţă, din punct de vedere al securităţii, în această zonă?
Este greu de spus pentru că nimeni nu ştie exact care vor fi implicaţiile acestei acţiuni. Statele Unite reprezintă totuşi o singură semnătură din acel pact. Dacă se retrag, nu înseamnă că pactul nu mai există. Întrebarea este ce vor face ceilalţi. Până acum Iranul şi partenerii europeni par să rămână în aceeaşi înţelegere. Cum va afecta asta relaţiile economice cu Iran sau chiar cu partenerii noştri europeni, asta e greu de spus. Dar în ultimă instanţă contează cum vor acţiona în continuare Iran şi Europa. Nu cred că ştiu nici ei prea bine încă, cred că se testează unii pe alţii pentru a-şi da seama cum va fi în continuare pentru ei şi pentru ceilalţi. Care vor fi consicenţele pe termen lung, rămâne să vedem.

SUA este un partener important pentru România, în special în această zonă de Est şi în regiunea Mării Negre. Generalul Samuel Greaves a declarat, în urmă cu puţin timp, pentru publicaţia „Inside Defense” că ar putea exista discuţii şi negocieri noi în ceea ce priveşte baza aeriană Deveselu, că baza ar trebui îmbunătăţită militar. Există un astfel de plan discutat?
Este foarte clar că aceasta este o zonă foarte importantă în care securitatea este un element cheie. România reprezintă prima linie a frontului dintre Vest şi Rusia, deci securitatea de aici este esenţială. Cred că toţi americanii care vin în această parte a Europei recunosc tensiunile dintre SUA şi Rusia, tocmai de aceea SUA mizează foarte mult pe parteneriatele sale şi pe alianţe. Cred că SUA şi noua administraţie sunt deschise oricărei întăriri a alianţelor pe care le au.

Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat recent că îşi doreşte ca în Marea Neagră să fie „iachturi şi iubire”, nu nave militare. Ar trebui SUA să susţină crearea unei flote commune în Marea Neagră?

Flota comună fiind un proiect propus de România ca măsură a întăririi securităţii în flancul estic al NATO. Cred că cooperarea între state este foarte bună. Rusia şi-a sporit sfera de influenţă în părţi din Marea Neagră, anexarea Crimeei fiind unul dintre exemple. Deci cred că fiecare acţiune de întărire a capacităţilor ţărilor şi a relaţiilor dintre ele ar aduce securitate şi stabilitate. Cred că e o idee bună, da.

Cât de important este pentru Rusia să păstreze o zonă tampon între graniţele sale şi NATO?
Vladimir Putin este un oportunist excepţional şi de fiecare dată când s-a întâlnit cu o oportunitate din care ar fi avut de câştigat, a făcut totul pentru a profita de ea. Dacă ne întrebăm dacă vrea ca situaţia să rămână la fel din punct de vedere teritorial, putem spune că nu îşi doreşte cu siguranţă să piardă vreun teritoriu, dar dacă se loveşte de şansa de a câştiga noi teritorii, atunci cred că prin trendul pe care l-am observat din 2008 şi până acum, putem crede că sigur va profita de ea. Deci nu cred că îşi doreşte neapărat să îţi păstreze teritoriile aşa cum sunt, ci că vrea să se extindă, mai degrabă.

Ne putem aştepta deci la tensiuni viitoare în regiune din cauza acestor ambiţii?
Cu siguranţă. Orice stat care operează de unul singur şi care doreşte să îşi menţină integritatea teritorială, ar trebui  să se uite la cee ace s-a întâmplat în Ucraina şi să se îngrijoreze. Există un risc pentru fiecare ţară din zona asta.

O altă mare problemă de Securitate a fost stârnită în Europa după criza refugiaţilor. În multe zone a fost răspândit un discurs al fricii şi al terorii, exemplul cel mai clar fiind chiar la graniţa noastră, în Ungaria. Cum afectează totuşi imigranţii securitatea Europei şi securitatea în regiune?
Sunt foarte multe nivele pe care poate fi purtată această discuţie. Populaţiile tinere, inteligente şi motivate transformă această criză în ceva pozitiv. Dacă le canalizezi potenţialul, vei obţine ceva pozitiv. Risc eixstă în orice societate care se confruntă cu sărăcie şi lipsă de oportunităţi, pentru că lucrurile astea nasc violenţă. Ideea e cum facem să minimizăm acest risc. Dacă îi încurajăm şi îi susţinem, vom obţine un rezultat pozitiv. Dacă îi asuprim şi îi izolăm vor fi consecinţe negative. Eu cred că în Europa, unde ratele de fertilitate sunt în scădere şi există declin demografic, aceşti oameni pot aduce efecte pozitive pe termen lung. Depinde doar cum reacţionează guvernele şi ce fel de politic vor implementa. În ceea ce priveşte securitatea, riscuri există, din nou, în orice societate. Dacă ne uităm pe statistici vedem cazuri de violenţă care au în prim-plan actori domestici sau străini la a doua şi a treia generaţie. Deci problema e mai degrabă una internă, nu externă. Nu cred că există un risc atât de mare asupa securităţii, cât o problemă economică dacă nu este gestionată bine.