Raeţchi: PNL şi USR trebuie să aibă un candidat comun pentru Capitală, dacă nu vrem ca PSD să defileze. Nicuşor Dan şi Ciprian Ciucu sunt alternativele la Firea

Ovidiu Raţechi

Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a pledat, la Adevărul Live, pentru o candidatură comună PNL-USR la alegerile locale pentru Bucureşti, programate peste doi ani. Raeţchi crede că Nicuşor Dan şi Ciprian Ciucu au în acest moment cele mai mari şanse să câştige o competiţie cu Gabriela Firea, cu menţiunea că Nicuşor Dan se află în conflict cu fostul său partid. O altă necunoscută e candidatura lui Vald Voiculescu, anunţată deocamdată pe surse.

Adevărul: De ce s-a grăbit PNL să îl nominalizeze pe Iohannis pentru prezidenţiale?

Ovidiu Raeţchi: Se caută pretexte de acest timp. Din punct de vedere statutar trebuie să ai o poziţie oficială, din punct de vedere al comunicării, a fost o mişcare bună să reafirmăm sprijinul pentru Klaus Iohannis. Cred că e important ca societatea românească, care e puţin debusolată de direcţia în care merge PSD, cred că e important să dai un semn de stabilitate. Singurul reper pe care societatea românească l-a avut a fost preşedintele Iohannis, deci cred că e important să laşi mesajul acesta.

Klaus Iohannis ar trebui să fie sprijinit de toate partidele de pe dreapta?

Din punctul meu de vedere, da. Cred că orice nesincronizare semnificativă în opoziţia faţă de PSD, ajută PSD-ul, e clar alternativa la candidatul PSD, pentru că e foarte greu să creşi un alt om de dreapta care să se lupte cu succes cu PSD-ul şi care să îl depăşească în opţiunile publicului. USR-ul probabil are nişte calcule care ţin de creşterea partidului, încă tânăr, încă mic, care are nevoie în teorie de un candidat tocmai pentru a-şi afirma importanţa pe scena politică. Posibil că strategia să fie să îşi promoveze un prezidenţiabil pe termen mai lung, pentru următoarele etape prezidenţiale, dar în turul doi să îl sprijinie pe Klaus Iohannis.

Vorbeaţi de nesincronizare. Vrea PNL să facă echipă cu USR?

Cred că încă se caută răspunsul, cred că sunt voci care ar vrea să se meargă către o sincronizare mai rapidă, spre o alianţă poate pre sau post-electorală, mă refer mai degrabă la alegerile parlamentare. Cred că cel mai important e să ai o soluţie care să aibă o şansă reală care să se lupte cu PSD-ul pentru Capitală. Pe o împărţire la patru, doamna Firea va câştiga, statistic. În mod categoric, dacă nu vrem să lăsăm PSD-ul să defileze în mod catastrofal în Bucureşti, aşa cum s-a întâmplat la ultimele alegeri, e nevoie ca opoziţia să vină cu un singur candidat. Cred că asta trebuie să ne ghideze fiecare pas în general, ideea că dacă vrem să batem PSD-ul, trebuie să avem o candidatură unită la nivelul Bucureştiului, pentru că avem votul într-un singur tur care nu-ţi permite să negociezi.

Nici PNL, nici USR, nu au un profil de candidat pentru alegerile locale. Sunteţi dispuşi să susţineţi o candidatură din partea partidului lui Dacian Cioloş, dacă aceasta va fi de exemplu Vlad Voiculescu, cum se spunea?

Cred că este foarte devreme şi cred că PNL va avea în reflex să aibă candidat propriu, cred însă că trebuie să facem două lucruri înainte să vorbim despre nume concrete: să stabilim un profil şi ulterior să vedem pe tot acest spectru anti-PSD cine se potriveşte cel mai bine şi cine are capacitatea de a lupta cu maşina PSD-ului. E important şi ce structură organizatorică se poate susţine. Intuiţia mea e că acest profil are doi termeni, unul este mai degrabă din societatea civilă şi mai degrabă tânăr. Şi aici mă uit de exemplu la cifrele lui Nicuşor Dan şi la omul care e considerat cel mai puternic factor de opoziţie din Bucureşti, Ciprian Ciucu. El e cea mai puternică voce de opoziţie la Gabriela Firea.

Deci dacă ar fi să vorbim de nume până acum, acestea ar fi numele: Nicuşor Dan, Ciprian Ciucu şi Vlad Voiculescu.

Cu observaţia că Nicuşor Dan pleacă cu un mic handicap: să nu se bucure de sprijinul colegilor din USR şi atunci să fie o multiplicare la patru a forţelor din Bucureşti.

Dumneavoastră personal mai sunteţi interesat de o altă candidatură la primăria Sector 5? Sau la o altă primărie?

Sincer, nu mă gândisem la asta nici atunci. Dar având în vedere că s-a stabilit asta în partid, că ar fi o candidatură de succes, am acceptat asta. Să ştiţi că e mult mai dură o luptă la nivel local decât una la nivel parlamentar. La nivel parlamentar te lupţi cu mii de alţi candidaţi, eşti mult mai puţin vizibil şi mai puţin atacat. La locale, la Bucureşi unde sunt interese din cele mai concrete, vă spun că am avut o campanie şi o pre-campanie de o duritate teribilă: vorbim de urmăriri, înregistrări cu camera ascunsă, provocări, momente în care am fost alergaţi prin Ferentari că încercăm să mituim electoratul, deşi eu eram cu nişte arhitecţi. Trebuia să te păzeşti în fiecare secundă ce spui şi cum. Dacă partidul va considera că trebuie să intru într-o cursă electorală, o voi face pentru că asta face până la urmă un politician.

Dacian Cioloş şi-a anunţat disponibilitatea de a intra în această cursă electorală de care vorbiţi, dar dacă se va întâmpla acest lucru, un partid cu acte al lui Dacian Cioloş, vă temeţi pentru electoratul dumneavoastră? Că aţi putea pierde o parte?

Sincer, după cum ştiu că arată cercetările sociologice, mă tem mai degrabă pentru USR. Împărţirea pare să aibă loc între Dacian Cioloş şi USR, şi USR e primul partid care are de pierdut. Cu trei factor în joc vom împărţi acel public de 40%. Dincolo de europarlamentare, care s-ar putea sa fie obiectivul de bază al lui Dacian Cioloş pentru negocieri, nu cred că putem vorbi de un partid al lui Cioloş care să joace cartea la parlamentare, de exemplu. Cred că este responsabil faţă de public să găseşti orice formulă matură, fără să te împiedici de orice detalii ca să ai o dreaptă unită, pentru că întotdeauna dreapta a câştigat pe efect de unificare, că două-trei forţe politice s-au unit. Gândiţi-vă la bazinul iniţial al lui Iohannis şi de explozia care a venit ulterior doar pentru a nu câştiga PSD-ul. Aşadar asta e singura şansă de reuşită a dreptei.

În urmă cu două săptămâni, Florin Cîţu, colegul dumneavoastră de partid, spunea că pentru liberali, nu educaţia şi sănătatea ar treubui să fie prioritare, ci sectorul privat. Sunteţi de acord?

E o afirmaţie de liberal clasic libertarian. Eu i-aş nuanţa-o pentru că dacă la 1800 puteai să gândeşti aşa, în 2018, nu mai poţi gândi aşa. Nu nu sunt de acord cu ce a spus colegul meu, înţeleg ce a vrut să spună, şi are dreptate într-un fel, şi cred că era o formă de a se opune la ce face PSD-ul, care sugrumă partea asta de investiţie privată care e fundamentală, dar pe de altă parte, acest sector şi productivitatea lui, depind de educaţie.

Au fost discuţii în partid referitoare la această declaraţie a domnului Cîţu? L-au certat?

Nu am văzut nimic de genul ăsta, dar cred că toată lumea a înţeles ce a vrut să spună şi care a fost elementul de eroare în modul în care a comunicat ideea.

Aţi venit săptămâna aceasta un pachet de proiecte legislative pe consumul de carte. Cum vreţi să faceţi asta?

Vorbim de Centenar şi vorbim că nu avem un proiect definitoriu pentru Centenar. Faptul că avem în momentul de faţă cea mai puţin dezvoltată piaţă de carte din Uniunea Europeană. Când spun puţin dezvoltată, vorbesc de nişte cifre catastrofale şi jenante. Piaţa de carte din România e de 100 de milioane de euro, în condiţiile în care Bulgaria are o piaţă de 120 de milioane, spre Cehia şi Polonia vorbeşti de 500 de milioane, iar în Germania deja de 6-9 miliarde de euro. Deci suntem pe ultimul loc într-un raport de 8 la 1 cu Ungaria de exemplu, şi cred că avem obligaţia să facem ceva că vorbim de o industrie muribundă. Avem nevoie de meserii specializate, editori, redactori, riscăm să ne prăbuşim, a venit şi măsura asta cu manualul, vom ajunge cu 2-3 edituri pe piaţă.

Deci dacă suntem în Centenar, hai să ne uităm la piaţa de carte şi să o dublăm. Cum? Atrăgând pe de-o aprte bani din piaţă şi stimulând astfel pe nişte măsuri care vin din partea statului. Cea mai importantă măsură care probabil nu i-ar fi pe plac colegului meu Cîţu, este cea privind voucherele pentru profesori de 100 de euro anual, prin care să-şi poată achiziţiona exclusiv cărţi. Tot din categoria cu implicarea statului avem şi voucherul pentru elevi de 50 de euro pentru fiecare treaptă de educaţie. Ai terminat clasa 1, ai 50 de euro, ai terminat clasa a 5-a, la fel, etc. Dar există şi măsuri de alt tip: publicitate la televizor, o promovare de cărţi.