Românii sunt campioni la ore de muncă suplimentare, dar codaşi la productivitate

Peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână

Angajaţii cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani sunt cei mai expuşi la munca peste program, 39% dintre aceştia lucrând mai mult de 40 de ore pe săptămână. Aşa arată un studiu al Uniunii Europene. Specialiştii spun că orele prelungite la locul de muncă duc la scăderea productivităţii.

Peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, arată datele European Working Conditions Survey (EWCS) care subliniază că România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană la acest capitol, după Republica Cehă şi Grecia şi peste media europeană de 23%.

Concret, angajaţii cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani sunt cei mai expuşi la munca peste program, 39% din aceştia lucrând mai mult de 40 de ore pe săptămână. Conform studiului, 15% din angajaţii românii au afirmat că munca le afectează negativ starea de sănătate, procentul ridicându-se la 20% în cazul angajaţilor sub 35 de ani şi la 22% în cazul celor de peste 50 de ani. 

Mai mult, 21% declară că în ultimele 12 luni s-au simţit în mod constant prea obosiţi pentru a putea face faţă sarcinilor domestice de după programul de lucru, iar 11% consideră că locul de muncă i-a impiedicat în mod repetat şi regulat să acorde suficientă atenţie familiei, cifre care ne situează la acelaşi nivel cu media europeană.

Paradox: munca multă scade productivitatea

Toate în condiţiile în care alte studii efectuate de Friedrich Ebert Romania şi Blocul National Sindical ne arată că expunerea prelungită la orele de muncă suplimentare influenţează negativ angajaţii prin acumularea oboselii şi epuizarea energiei, ceea ce poate influenţa atât sănătatea lor (probleme cardiace, depresie) cât şi pe cea a colegilor de muncă.

Totodată, efectele expunerii angajaţilor la activitatea de muncă suplimentară activează un lanţ întreg de efecte adverse care pot duce la abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă şi chiar suicid. În fine, studiile arată că orele prelungite la locul de muncă influenţează numărul de concedii medicale, ceea ce scade productivitatea cu 2% pe sectoarele industriale (auto şi construcţii nave) şi textile.

Productivitatea în muncă a salariatului este în mâna anagajatorului

Expertul în head-hunting George Butunoiu crede că problema orelor suplimentare este una destul de sensibilă. „Există salariaţi care chiar cer să lucreze ore suplimentare pentru că au diverse nevoi de acoperit. Este vorba de tineri, dar nu numai. Aşa se poate trece chiar şi de pragul legal al orelor de muncă şi angajatorii nu sunt dispuşi să rişte controale şi amenzi”, arată expertul. El a adăugat că angajatorii care îşi duc la limită salariaţii merită amendaţi, dar este vorba de o contravenţie destul de greu de demonstrat de autorităţi. „E greu de probat faptul că salariatul a fost obligat să stea la muncă peste program şi că nu a rămas din proprie iniţiativă, chiar şi pentru rezolvarea unor probleme personale. Oricum, o companie serioasă nu face astfel de abuzuri pentru că, în prezent, angajaţii sunt greu de păstrat”, susţine expertul.

Despre productivitatea de pe piaţa de muncă românească George Butunoiu susţine că aceasta este percepută ca fiind mai mică decât cea din spaţiul european, dar acest indice este exclusiv la mâna angajatorului. „Productivitatea în România este mai scăzută pentru că nu există încredere între angajator şi salariat. Şi cel din urmă nu are niciun interes să ridice cadenţa. Angajatorul trebuie să ceară asta. Numai aşa se ajunge ca la Bucureşti să avem companii care au o productivitate mai mare în comparaţie cu o firmă similară din Viena”, a mai explicat George Butunoiu.

Pe locul doi la numărul de plângeri la Inspecţia Muncii

Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii a declarat pentru „Adevărul” că neregulile în privinţa orelor de muncă suplimentare sunt pe locul doi într-un top al sesizărilor primite de instituţie. „În fiecare an primim între 50.000 şi 80.000 de petiţii la nivelul ţării. Cele pentru nereguli pentru orele suplimentare sunt pe locul doi. Inspectorii au fost sesizaţi sau au constatat la controalele tematice sau de rutină că ori nu se ţine evidenţa timpului suplimentar prestat la locul de muncă, ori nu sunt plătite aceste ore lucrate în plus, ori nu se compensează cu timp liber” a conchis inspectorul General de Stat Dantes Nicolae Bratu. 

La rândul său, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spune că abuzurile de acest fel pe piaţa muncii sunt frecvente. “De obicei este vorba de angajatori români, dar şi străinii au luat năravul.Acum pe piaţa muncii se lucrează «la gri» şi «la negru»”, spune Bogdan Hossu.

Bogdan Hossu susţine că sunt şi firme mari în care se întâlnesc astfel de abuzuri dând exemplul însoţitoarelor de bord de la Tarom, caz în care s-au şi depus plângeri la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Amenzi imense pentru cei care îşi „forjează“ angajaţii

15 senatori şi deputaţi  PSD şi USR au pregătit un proiect de modificare legislativă conform căruia astfel de practici ale unor companii să fie amendate cu sume mult mai mari decât cele din prezent. Practic, cuantumul maxim al amenzii (3.000 de lei) nu creşte, dar diferenţa ar fi că această sancţiune se va aplica pentru fiecare angajat în parte, amenda fiind înmulţită astfel cu numărul de angajaţi descoperiţi în această situaţie. Este relevant exemplul dat iniţiatori în motivarea proiectului: sunt „companii cu mii de angajaţi, cifre de afaceri de milioane de euro şi care cumulau, anual, sute de mii de ore suplimentare peste limita legală” , arată semnatarii proiectului.