Părinţii chiulangiilor vor fi puşi să dea cu mătura pe stradă
0Deşi societatea civilă a semnalat constant nevoia unui ghid moral al profesorului, mai-marii de la Educaţie au decis să scoată un proiect pentru un nou regulament şcolar care să reglementeze ce au voie şi ce nu au voie să facă elevii în incinta şcolii. Părinţii copiilor cu probleme vor plăti şi ei.
Părinţii ar putea plăti amenzi şi de 1.000 de lei pentru absenţele nemotivate ale copiilor sau dacă nu au banii respectivi riscă să presteze servicii în folosul comunităţii. Mai mult, elevilor ar putea să li se interzică să mai intre la oră cu telefoane mobile, şi să vină la şcoală cu ţigări, droguri sau alcool.
Astea sunt doar câteva dintre prevederile noului Regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, pus vineri în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei care însă nu a finalizat nici până acum Codul de etică pentru profesori a cărui menire era să combată corupţia din sistem.
„Bine ar fi să le dea drumul simultan, să se completeze unul pe altul, adică dacă am stabilit o conduită pentru elevi, trebuie stabilită şi o conduită pentru profesori“, explică profesorul Corneliu Riegler.
Experţii din sistem spun că schimbările sunt bine-venite, în special în ceea ce priveşte modul în care este reglementată abordarea faţă de violenţă. Astfel, noul set de reguli reglementează nu doar ceea ce se întâmplă în incinta şcolii, dar şi în afara ei.
„Calitatea de elev nu se rezumă doar la orele petrecute în şcoală. Trebuie să facem tot posibilul să nu exportăm conflictele în afara şcolii“, a spus Gabriel Ispas, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Educaţiei.
Astfel, profesorii vor primi instrucţiuni clare despre cum să gestioneze cazurile de violenţă, cum ar fi să informeze părinţii victimei şi autorităţile, să ia măsuri de asigurare a primului ajutor victimelor şi să-i izoleze pe autorii faptei într-o încăpere din incinta şcolii.
Interzis la proteste
Noul regulament şcolar le interzice elevilor să organizeze acţiuni de protest care afectează desfăşurarea orelor sau să părăsească incinta şcolilor în timpul pauzelor. Preşedintele Consiliului naţional al elevilor, Eduard Mititelu, contestă aceste prevederi.
„Sunt unele cazuri în care elevii ar trebui să protesteze, cum ar fi atunci când vine un profesor beat la ore şi să nu uităm că unităţile de învăţământ nu sunt dotate cu toate lucrurile necesare elevilor cum ar fi alimente şi papetărie“, a reacţionat acesta.
Tânărul este însă de acord cu reglementările care le interzic tinerilor să folosească telefonul mobil în timpul orelor sau să meargă la şcoală cu ţigări, alcool sau droguri.
Cât priveşte amenzile pe care le riscă părinţii elevilor chiulangii, specialiştii spun că această prevedere ar putea fi folosită abuziv de anumiţi profesori. „Nu există tineri care nu chiulesc. Trebuie făcută diferenţa între cei care nu dau deloc pe la şcoală şi cei care profită din când în când de o zi însorită pentru a trage o fugă în parc”, spun aceştia.
La rândul ei, Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi, arată că măsura este bine-venită dacă este aplicată părinţilor care nu respectă dreptul copilului la educaţie. Aceasta atrage însă atenţia că sunt şi alţi factori implicaţi care pot să intervină negativ pentru copii, nu numai dezinteresul părinţilor.
Alte reglementări
Elevilor li s-ar putea interzice să aibă comportamente jignitoare, de intimidare, discriminare, să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ. Totodată, tinerii nu vor avea voie să distrugă documentele şcolare şi să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ. Conform proiectului, elevii ar putea fi obligaţi să aibă la ei permanent carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.
Codul Etic din Educaţie adună praful din minister
Codul de etică pentru sistemul de educaţie românesc, prin care profesorilor li se interzice să facă trafic cu manuale auxiliare sau să solicite cadouri în schimbul tratamentului preferenţial, nu a intrat în vigoare în această vară, aşa cum ameninţau oficialii din ministerul de resort la începutul anului.
Asta în condiţiile în care inclusiv premierul Victor Ponta îi cerea ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, într-o şedinţă de Guvern din luna ianuarie să finalizeze Codul de etică pentru profesori şi să reglementeze problemele legate de fondul clasei şi de meditaţii.
Solicitarea venea la scurt timp după ce învăţătoarea Dana Blîndu de la şcoala 10 a fost acuzată că le cerea părinţilor să strângă bani pentru a le face cadouri angajaţilor şcolii, de la directori la femeile de serviciu. De atunci au trecut nouă luni şi se pare că oficialii de la Educaţie au uitat de Codul care ar fi trebuit să facă puţină ordine în sistem.
Ce prevedea ultima variantă a Codului de Etică
Printre altele, documentul interzice colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea examenelor şi evaluărilor naţionale, olimpiadelor şi altor concursuri şcolare.
Totodată, proiectul Codului de etică prevede că profesorii nu pot face meditaţii cu elevii din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea, în schimbul unor „avantaje materiale sau financiare“. De asemenea, cadrele didactice nu pot implica elevii în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.
Experţii spun că un Cod Etic ar trebui completat cu articole în Legea Educaţiei care să arate clar în ce condiţii se pot aplica sancţiuni şi care sunt acestea. „Un cod etic este o formulare de principii care nu produc efecte juridice, nu poţi folosi niciodată un cod etic pentru a sancţiona o fărădelege fiindcă acesta are efect doar pe plan moral. În schimb, legea produce efecte juridice“, a explicat senatorul Dumitru Oprea, membru al Comisiei de Învăţământ din Senat, din partea PDL.
Şi directorul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, profesor de filosofie la Universitatea Bucureşti, Valentin Mureşan, spune că ar trebui corelate codul şi Legea Educaţiei.
„Codul Etic nu este lege şi fenomenele de comportament foarte grave trebuie reglementate juridic. Există în prezent în lege un capitol destul de confuz care face referire la etică şi management“, a spus Mureşan, referindu-se la articolul 98 din lege unde scrie că printre atribuţiile consiliului profesoral al unei şcoli este şi stabilirea Codului de etică profesională şi monitorizarea aplicării acestuia.
El a mai spus că între normele juridice şi cele morale există o intersecţie şi că nici o autoritate publică nu a consultat până acum Centrul de Cercetare în Etică Aplicată pentru o părere în ceea ce priveşte acest cod, în ciuda faptului că acolo sunt experţi în domeniul eticii.
„Nu cunosc motivul pentru care nu a fost terminat Codul Etic până acum, dar este nevoie de o adevărată dezbatere publică în comunitatea celor care sunt vizaţi de acest cod“, a mai spus Mureşan.
PROIECT În cazul violenţelor în şcoli, Poliţia şi părinţii trebuie anunţaţi, iar agresorii, izolaţi
Codul etic al Ministerului Educaţiei trimite profesorii şpăgari la psiholog
VIDEO Adevărul Live: Noul cod de etică, publicat de minister până la finele anului
Se încarcă comentariile...
