Prima întrebare foarte interesantă pentru cititorii noştri este cea legată de comercializarea produselor agricole. Conform unei legi votate vara trecută în Parlamentul României, supermarketurile de la noi trebuie să comercializeze cel puţin 51% produse româneşti. Comisia a considerat că această lege pune probleme legate de libertatea de mişcare a bunurilor. Care vă sunt argumentele sau luaţi în discuţie argumentele prezentate de partea română?

Margrethe Vestager: Comisia Europeană a lansat deja procedura formală de infringement în luna februarie 2017 pentru a ancheta asupra conformităţii acestei legi cu prevederile Tratatului asupra libertăţii de circulaţie a mărfurilor şi a stabilirii de reşedinţă. Iată de ce vom rămâne în contact cu autorităţile române în privinţa a ceea ce trebuie făcut pentru a revolva orice problemă.

Un alt subiect extrem de interesant pentru cititorii ziarului nostru sunt rezultatele estimate în privinţa pieţei de energie. Există acum o verificare în privinţa unui posibil abuz de poziţie dominantă de către Distrigaz Sud Reţele SRL, subsidiară a ENGIE România. Mai mult chiar, preşedintele Consiliului Concurenţei spune că este interesat de problema reală a creşterii preţului la combustibil... este doar o problemă românească sau şi Comisia Europeană are ceva de spus în această problemă?

La modul general, Comisia are o legătură permanentă cu autorităţile naţionale în domeniul competiţiei din Statele membre prin intermediul Reţelei Europene privind Competiţia. Este important ca toate companiile să aibă dreptul să se apere pe durata unei investigaţii. Iată de ce nu comentăm asupra cazurilor aflate în curs de desfăşurare sau speculăm asupra posibilelor lor rezultate.

Ca o continuare la întrebarea precedentă. aş dori să ştiu care sunt rezultatele inspecţiilor efectuate de inspectori de la Comisia Europeană la OMV Petrom, Transgaz and Romgaz, premieră de acest gen în România?  

Aşa cum am menţionat înainte, în general nu comentăm asupra cazurilor în desfăşurare sau posibilelor lor rezultate.

O problemă delicată o reprezintă compania CFR Marfă, care s-a dorit a fi privatizată în 2013 cu datoriile convertite în acţiuni, procedură despre care se spune că a fost agreată de Comisia Europeană. Dar privatizarea a eşuat, aşa că acum ar fi vorba despre un ajutor de stat ilegal care trebuie recuperat, adică câteva sute de milioane de euro plus dobânzile aferente?

Nu este corect, Comisia Europeană nu a fost de acord cu convertirea datoriei în acţiuni în favoarea CFR Marfă, din moment ce România nu a anunţat formal o asemenea măsură. Chiar dacă privatizarea din 2013 a eşuat, CFR Marfă a continuat să beneficieze de diverse măsuri de sprijin din partea statului. CFR Marfă operează pe o piaţă competitivă şi aceste măsuri sunt foarte problematice pentru competiţie. Atunci când Comisia Europeană va primi plângeri din partea competitorilor, în mod obişnuit trebuie să deschidă procedurile formale normale.

Care sunt principalele puncte de pe agenda vizitei dumneavoastră şi care ar trebui să fie, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele priorităţi pe termen termen scurt şi mediu ale Guvernului României?

Doresc mult să lucrez împreună cu autorităţile din România pentru a găsi soluţii în rezolvarea datoriilor acumulate în trecut de către unele întreprinderi din sectorul de stat, mai ales din sectorul transporturilor şi energiei. De asemenea, avem în vedere o cooperare în ce priveşte actualul cadrul legislativ pentru privatizare pentru protejarea banilor contribuabililor şi pentru a permite competiţia pe piaţă.