MApN ar fi limitat raza de căutare a avionului căzut în Apuseni la 2 km. Statul Major al Forţelor Aeriene susţine că radarele nu-l puteau localiza
0Radarele descoperă exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, iar dispariţia de pe radar a unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit, precizează Statul Major al Forţelor Aeriene. Însă, un fragment care lipseşte din raportul oficial, obţinut de HotNews, arată că Ministerul Apărării ar fi determinat distanţa de 2 km între ultima poziţie cunoscută a avionului şi locul prăbuşirii.
"Statul Major al Forţelor Aeriene supraveghează spaţiul aerian şi are sarcina de a urmări şi interveni împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian. Radarele descoperă şi urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, cum a fost şi cazul avionului în cauză", se arată într-un răspuns al SMFA la o solicitare Mediafax.
Conform sursei citate, datele de zbor afişate de radarele militare sunt văzute în timp real şi de operatorii civili, iar în cazul accidentului aviatic din Apuseni, "MApN a oferit sprijin autorităţilor competente".
Elicopterele pregătite pentru astfel de situaţii nu au putut acţiona în cazul accidentului din Apuseni din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, mai precizează sursa citată.
În răspunsul remis vineri agenţiei Mediafax se mai arată că "MApN nu a recepţionat niciun semnal de la avionul prăbuşit pentru că nu monitorizează frecvenţele de urgenţă ale aviaţiei civile".
"Dispariţia de pe radar a semnalului unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit. Această dispariţie poate fi pe o perioada scurtă de timp şi determinată de înălţimea de zbor, condiţiile de relief şi meteo", arată SMFA.
Informaţii contradictorii
MApN preciza, marţi, într-un comunicat, că sistemul de supraveghere prin radiolocaţie a detectat aeronava implicată în accidentul din Munţii Apuseni până la dispariţia acesteia de pe sistemul radar, iar după acest moment echipamentul de supraveghere nu a mai recepţionat niciun semnal: "Sistemul de supraveghere prin radiolocaţie a detectat aeronava, implicată în accidentul de pe data de 20 ianuarie, până la dispariţia acesteia de pe sistemul radar. De la momentul dispariţiei, echipamentul de supraveghere nu a mai recepţionat niciun semnal".
Pe de altă parte, „din raportul făcut public de Guvern în legătură cu accidentul aviatic din Apuseni lipseşte o informaţie extrem de importantă, informatie care a apărut într-o primă versiune a documentului: Ministerul Apărării a determinat distanţa dintre ultima poziţie cunoscută a avionului şi locul prăbuşirii, şi anume 2.089 metri (2,09 km)”, relatează HotNews.ro.
"În conditiile in care Romatsa ar fi consultat Centrul de Operaţii Aeriene (din cadrul Ministerului Apărării - n.r.) cu privire la ultima poziţie cunoscută a aeronavei, ar fi redus aria de căutare a acesteia", se arată în paragraful - cheie al documentului, paragraf care nu a mai apărut în documentul făcut public de Guvern, arată jurnaliştii.
Paragraful lipsă din raportul oficial:
"Datele obţinute în urma verificărilor efectuate prin intermediul Centrului de Operaţii Aeriene din cadrul MApN, coroborate cu locaţia epavei aeronavei, au permis Direcţiei Topografice Militare să concluzioneze că distanţa dintre ultima poziţie cunoscută a aeronavei şi locul aterizării forţate este de 2.089 metri. În condiţiile în care ROMATSA ar fi consultat Centrul de Operaţii Aeriene cu privire la ultima poziţie cunoscută a aeronavei, ar fi redus aria de căutare a acesteia".
Ce spune raportul oficial al Executivului
Raportul Guvernului arata ca la ora 16.29, la circa jumatate de ora de la prabusirea avionului, Ministerul Apararii a transmis catre ROMATSA disponibilitatea de a participa la actiunile de cautare si salvare, dar seful de tura al ROMATSA a spus ca actiunile sint coordonate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a judetului Alba:
"MApN a luat legătura cu ROMATSA şi a transmis disponibilitatea ministerului de a participa cu forţe la acţiunile de căutare/salvare. Şeful de tură ROMATSA a informat că acestea sunt coordonate de ISU Alba".
SMFA atată că sistemele de radar digital ale MApN combină avantajele caracteristicilor de directivitate de tip "creion" cu cele ale emiţătoarelor solid-state, multiplu distribuite, pentru a obţine o distanţă mare de descoperire. Acestea au în compunere radarul primar (PSR), radarul secundar (SSR) şi echipamentele de comunicaţii.
Radarul primar (PSR) asigură afişarea şi transmiterea în timp real a datelor din cadrul volumului acoperit prin radiolocaţie. Volumul de cercetare este acoperit prin rotirea mecanică, în azimut, a reţelei de antene active şi prin balansarea electronică în unghi de înălţare a caracteristicii de directivitate, utilizându-se două tipuri de impulsuri de sondaj.
Radarul secundar se compune din antenă, procesor şi interogator, asigură identificarea amic-inamic prin interogarea transponderelor (dispozitiv prin care se comunică viteza, înălţimea şi alte date caracteristice de zbor) aflate la bordul aeronavelor.
Premierul Victor Ponta consideră că Ramona Mănescu, în calitate de ministru al Transporturilor, nu are nicio responsabilitate în cazul accidentului aviatic şi nu ar trebui să demisioneze. După accidentul din Apuseni au fost demarate două anchete: una a Guvernului, finalizată cu raportul vicepremierului Gabriel Oprea. Şi încă o anchetă strict juridică, începută de Parchet.
Întrebat de jurnalişti dacă Ramona Mănescu , în calitate de ministru al Transporturilor, nu are nicio responsabilitate în cazul accidentului aviatic şi nu ar trebui să demisioneze. Ponta a răspuns scurt: "Nu !Dumneavoastră aveţi dreptul să cereţi demisia cui doriţi. Eu am luat măsurile la nivelul Guvernului”.
Dacă premierul a absolvit-o de orice vină, legea arată că Ramona Mănescu nu şi-a făcut treaba. „În vederea gestionării situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, au competenţe următoarele structuri: a) Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor (MT); b) Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul MT“, spune articolul 4 din Hotărârea de Guvern 741 din 2008.
Următorul articol al hotărârii explicitează, în trei puncte, competenţele şi atribuţiile Comitetului ministerial: „Determină zona de căutare a aeronavei aflate în pericol, declanşează şi coordonează activitatea de căutare; informează operativ structurile cu atribuţii în coordonarea operaţiunilor de salvare, după identificarea locului producerii accidentului; transmite solicitările unităţilor deja angajate în operaţiunile de căutare şi/sau salvare pentru asistenţă suplimentară şi/sau de sprijin către celelalte unităţi neimplicate, aflate în zone adiacente zonei de căutare sau locului producerii accidentului“.
Ramona Mănescu nu a organizat niciun Comitet ministerial, deşi toate măsurile amintite se pliază perfect pe cazul accidentului avitic soldat cu doi morţi. Ramona Mănescu a fost convocată ieri de Victor Ponta, însă a refuzat să spună dacă demisionează. Întrebată de ce a venit la Palatul Victoria, Ramona Mănescu a răspuns scurt: „Cu treabă“
Prima anchetă: raportul Oprea
Măsurile luate de premierul Victor Ponta au venit în baza unei anchete desfăşurate de Guvern, care a fost finalizată prin raportul întocmit de vicepremierul Gabriel Oprea. Concluziile acestui raport au arătat doi mari vinovaţi: ROMATSA şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), care aveau obligaţia şi posibilitatea tehnică de a identifica epava.
Drept urmare, directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, şi-a înaintat demisia Consiliului de Administraţie, "pentru liniştea şi stabilitatea instituţiei". Pe lângă acesta, a mai demisonat ministrul de Interne Radu Stroe, la presiunea opiniei publice şi a partidului, deşi Victor Ponta a spus în repetate rânduri că MAI nu a fost vinovat pentru lentoarea cu care s-au mişcat autorităţile.
Singurul considerat resposabil de Ponta care a rămas încă în funcţie este directorul STS, Marcel Opriş. „Am întocmit adresa (n.r.- pentru discutarea situaţiei STS în CSAT, n.red.), o vor semna o treime din membrii CSAT, cum spune legea. Eu am luart deciziile la nivelui Guvernului, sper să o facă şi preşedintele la STS”, a susţinut Ponta.
A doua anchetă: treaba Parchetului
Pe lângă ancheta strict politică a Guvernului, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au declanşat şi ei o anchetă în cazul accidentului aviatic produs în Munţii Apuseni pentru a analiza cauzele prăbuşirii, care s-ar putrea solda cu procese.
„S-au deplasat de îndată la faţa locului, alcătuind o echipă de cercetare formată din procurori şi ofiţeri criminalişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba şi Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, precum şi din inspectori din cadrul Centrului de Investigaţii a Aviaţiei Civile. La faţa locului s-a deplasat şi o echipă specializată a Institutului Criminalistic al Poliţiei Române, conduse de chestorul Ţâru Gabriel. La orele 21.00 a fost localizată aeronava şi s-a început extragerea victimelor de la locul accidentului, luându-se măsurile pentru salvarea acestora”., se arată într-un comunicat de presă.
Mai mult, procurorii Parchetului General iau în calcul să se autosesizeze cu privire la modul în care au acţionat autorităţile în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, după spusele procurorului genral Tiberiu Niţu.
A treia anchetă: realizată de Parlament
Preşedintele Comisiei de Anchetă din Senat, Corneliu Dobriţoiu a declarat că în şedinţă de luni a forului va introduce în dezbaterea comisiei subiectul accidentului aviatic din Apuseni, pentru a se decide asupra eventualei audieri a reprezentanţilor Ministerului de Interne, Ministerului Tranporturilor, a Ministerului Apărării şi a STS.
„În afara agendei, vom discuta şi asupra modului în care au intervenit instituţiile statului (după accidentul aviatic din Apuseni - n.r.), conştienţi fiind că în paralel se desfăşoară atât verificări sau anchete ale Corpului de control al premierului şi ale Corpului de control al ministrului Transporturilor. De asemenea, vom analiza modul în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi-a îndeplinit în literă obligaţiile, această chestiune fiind discutată şi în şedinţa CSAT care urmează să fie convocată luni, din câte am înţeles. Noi vom dezbate acest subiect pentru a indentifica împreună care sunt cele mai bune atitudini, reacţii din partea Comisiei, având în vedere că responsabilităţile noastre sunt limitate“, a afirmat Dobriţoiu.
Ministerul Apărării va da socoteală în faţa membrilor Comisie. „Categoric este posibilă audierea nu numai a celor de la Ministerul Apărării, ci şi a celor de la Ministerul de Interne, însă eu consider că vom avea o imagine mai clară la nivelul comisiei nu numai în urma anchetelor, dar în urma studierii rapoartelor de analiză şi evaluărilor care se fac“, a mai spus senatorul PNL.
Citeşte şi:
Un expert desluşeşte posibilele cauze ale accidentului din Apuseni Aeronava BN2, care s-a prăbuşit luni în Munţii Apuseni, era dotată cu echipament de localizare pentru situaţii de urgenţă (ELT), însă acesta nu a funcţionat pe frecvenţa prevăzută de Regulament (406 MHz), ci pe o alta (121,5 MHz), a cărei recepţie pe plan internaţional a fost dezactivată încă din 2009.
Poveştile eroilor din Apuseni. Cum au reuşit oamenii simpli să doboare tot sistemul O armată de sute de oameni a luat muntele la picior, luni după-amiază, până după miezul nopţii, pentru a recupera victimele tragediei aviatice din pădurea de pe Vârful Pietreasa, aflat în judeţul Alba, la limita cu Clujul. Câţiva dintre ei au mobilizat voluntarii, au coordonat căutările şi i-au găsit pe morţi şi pe răniţi înaintea echipelor oficiale.
Rezultatele autopsiei pilotului Adrian Iovan şi a studentei, morţi în avionul care a aterizat forţat în Apuseni Medicul Gheorghe Vieru, şeful IML Alba, a dat publicităţii, în urmă cu scurt timp, rezultatele autopsiei efectuate la cei doi morţi în accidentul aviatic de la limita judeţului Cluj cu Alba, pilotul Adrian Iovan şi rezidenta.
Filmul în minute şi ore al tragicului accident din Apuseni văzut de salvamontiştii clujeni Salvamontiştii clujeni au prezentat, miercuri, 22 ianuarie, într-o conferinţă de presă, modul în care au acţionat la operaţiunea de salvare a victimelor din accidnetul aviatic din Apuseni. Ei spun că au fost anunţaţi ultimii, adică pe la ora 16.46, şi că organizarea întregii operaţiuni a avut mari lipsuri.
EXCLUSIV Marius Pop, salvator în Apuseni: „112 e de vină pentru întârzierea de peste două ore. Coordonatele erau greşite“ „Ne-am dus la Crucea lui Iancu de două ori şi nu era absolut nimic. Am pierdut mai mult de două ore. Ştiţi cum i-am găsit? Am aflat că i-au găsit un pădurar. Noi am sunat la 112, fiind cu nişte localnici de-acolo care cunoşteau persoana respectivă. Chiar şi aşa, localnicii nu ştiau sigur care pădurar era pentru că sunt mai mulţi în acea zonă. Am reuşit să luăm numele pădurarului, am sunat la 112 şi am luat legătura telefonică cu el. Acesta ne-a spus exact unde se află. El nu a avut nevoie de GPS să ne spună, dar precizia a fost de ordinul metrilor“. a declarat Marius Pop, pentru „Adevărul“.
Se încarcă comentariile...
