Judecătorii critică dur proiectul CSM de modificare a legilor Justiţiei. Memoriul magistraţilor, analizat de o comisie

Judecătorii nu sunt de acord cu propunerile CSM FOTO Adevărul

Uniunea Naţională a Judecătorilor nu este de acord cu propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de modificare a legilor Justiţiei, considerând că, dacă vor fi adoptate, vor reprezenta o întoarcere în timp ce va conduce la un regres în justiţie.

UPDATE Comisia nr. 1 din cadrul CSM a analizat, în şedinţa de marţi, memoriul semnat de peste 600 de magistraţi împotriva propunerilor referitoare la modificarea legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi un punct de vedere al Uniunii Naţionale a Judecătorilor, potrivit Mediafax.

Potrivit unui comunicat emis marţi de CSM, membrii Comisiei nr 1. au apreciat că lucrările privind propunerile de modificare şi completare a legilor justiţiei se află pe rolul acesteia din anul 2011 şi au fost supuse analizei în cadrul mai multor şedinţe.

„În anul 2012 propunerile de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 au fost transmise, spre consultare, tuturor instanţelor şi parchetelor, inclusiv sub aspectul modificărilor propuse referitor la sistemul de promovare în funcţii de execuţie. În luna martie 2015 propunerile de modificare şi completare a Legii nr.303/2004 au fost supuse consultării din nou, iar opiniile tuturor instanţelor şi parchetelor au fost centralizate şi analizate în şedinţa Comisiei nr. 1 din data de 21 iulie 2015”, potrivit comunicatului citat.

Reprezentanţii CSM susţin şi că judecătorii şi procurorii au fost consultaţi, de acum trei ani, şi cu privire la procedura de numire a foştilor magistraţi cu o vechime de 10 ani în funcţii vacante în cadrul sistemului judiciar.

În ceea ce priveşte introducerea posibilităţii de numire în funcţia de judecător şi procuror a magistraţilor asistenţi şi a avocaţilor, CSM menţionează că, pe 3 martie, Plenul a analizat propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, înregistrată pe rolul Senatului (L149/2015) şi a reţinut, printre altele, necesitatea completării acesteia cu o nouă dispoziţie care să confere judecătorilor şi procurorilor cu o vechime de cel puţin 18 ani în aceste funcţii, eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, dreptul de deveni avocaţi, fără examen.

„Astfel, pe temei de reciprocitate, a fost formulată propunerea corelativă, referitoare la posibilitatea numirii în funcţia de judecător sau procuror a avocaţilor cu o vechime de cel puţin 18 ani. Sub acest aspect, subliniem că procedura de numire va fi aprobată prin hotărâre a Plenului CSM şi va avea în vedere, prin susţinerea unui interviu şi verificarea îndeplinirii condiţiilor de numire în aceste funcţii, asigurarea garanţiilor referitoare la dobândirea unor cunoştinţe juridice temeinice şi a unei experienţe profesionale solide, numirea urmând a se face numai la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea”, au mai precizat reprezentanţii CSM.

În şedinţa de marţi a Comsiei nr 1. s-a mai decis şi consultarea instanţelor şi parchetelor şi cu privire la propunerile de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 care au rezultat din şedinţa de pe 21 iulie 2015 şi care nu au fost anterior transmise spre consultare.

Repezentanţii CSM au menţionat că propunerile Comisiei nr. 1 vor fi analizate şi dezbătute de Plenul CSM, singurul abilitat să facă propuneri de modificare legislativă şi să le transmită Ministerului Justiţiei.

Nemulţumirile judecătorilor

Judecătorii nu sunt de acord cu posibilitatea de a deveni judecător sau procuror fără examen, prin numire pe baza unui simplu interviu, informează un comunicat al UNJR, citat de hotnews.ro.

“Prima problema cu aceste modificări este că accederea în funcţia de judecător sau procuror doar pe baza unui “interviu” în faţă CSM nu prezintă garanţii de obiectivitate şi nu asigura criterii suficiente pentru a asigura cetăţenilor o selecţie a magistraţilor bazată pe profesionalism şi integritate”, precizează UNJR.

Uniunea dezaprobă, de asemenea, şi schimbarea modalităţii de susţinere a examenului de promovare în funcţii de execuţie în sistemul de justiţie, prin instituirea că proba a unei aşa numite evaluări a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor pe ultimii 3 ani.

“Amintim că justiţia trebuie făcută pentru oameni, dreptul acestora la un proces echitabil presupunând implicit dreptul de a fi judecaţi de judecători foarte bine pregătiţi profesional, independenţi şi integri. Propunerile CSM, dacă vor fi adoptate, reprezintă o întoarcere în timp ce va conduce la un regres în justiţie, cu efecte negative ce vor fi resimţite în mod direct de către cetăţeni”, scrie sursă citată.

O altă problemă ridicată de judecători este mărirea vechimii, ca şi condiţie de promovare în magistratură. Potrivit UNJR, propunerea CSM nu are la bază un studiu care să releve în ce măsură o astfel de modificare este fezabilă, faţă de vechimea redusă în magistratură a celor ce constituie baza selecţiei. Pentru o evaluare obiectivă este nevoie să se ştie câţi judecători îndeplinesc aceste condiţii de vechime, raportat la numărul estimat de posturi ce se vor vacanţă în sistem pe termen mediu şi lung, arată judecătorii.

Modificări pe şest

În plină vacanţă judecătorească, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vrea să modifice legile justiţiei, care vor afecta în mod direct parcursul profesional al procurorilor şi judecătorilor. Iniţiativa nu a rămas netaxată: peste 400 de judecători şi procurori au semnat un memoriu de protest faţă de aceste modificări care ”vor determina grave consecinţe asupra sistemului judiciar”.

Criticile magistraţilor vizează, în principal, trei modificări ale legii propuse de CSM. Este vorba de reintroducerea numirii directe în funcţia de judecător ori procuror a magistraţilor asistenţi şi a avocaţilor cu vechime de cel puţin 18 ani, exclusiv pe baza de interviu, la judecătorii şi la parchetele de pe lângă acestea; reintroducerea prevederii privind numirea foştilor magistraţi cu vechime de minim 10 ani în funcţii vacanţe la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat; schimbarea modalităţii de susţinere a examenului de promovare în funcţii de execuţie, prin instituirea ca probă a unei aşa-numite evaluări a activităţii profesionale pe ultimii 3 ani (transformarea unei condiţii de participare în notă de promovare).