Ion Mihai Pacepa se dă James Bond la 84 de ani: aleargă zilnic 5 kilometri, înoată şi joacă tenis
0Pacepa susţine că încă este condamnat la moarte în România, în condiţiile în care judecătorii Curţii Supreme au casat sentinţa încă din anul 1999, la proces generalul fiind chiar reprezentat în instanţă.
Afirmaţia a fost făcută într-un interviu acordat postului de Televiziune B1TV, cu ocazia lansării noii sale cărţi „Dezinformare: Fostul spion-şef dezvăluie strategii secrete pentru subminarea libertăţii, atacarea religiei şi promovarea terorismului“. La cei aproape 84 de ani, generalul Ion Mihai Pacepa susţine că aleargă cinci kilometri pe zi, înoată, joacă tenis şi speră în recuperarea democratică a României.
De asemenea, generalul îşi mărturiseşte încă o dată regretele de a fi făcut parte din nomenclatura comunistă şi evocă imaginea idilică a României în care a copilărit, dar şi motivele care au dus la plecarea sa din ţară.
„M-am rupt însă de acea Românie în 1978, când am realizat că Ceauşescu devenise un fel de proprietar al întregii Românii, care nu mai corespundea idealurilor mele şi mi-am ajutat concetăţenii să o elibereze de un tiran. Continui să îmi ajut ţara natală cu umilele mele posibilităţi”, afirmă generalul Ion Mihai Pacepa.
Susţine însă că a ajutat România pe toată perioada exilului său. Contestatarii săi susţin însă contrariul. Atât fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Ioan Talpeş, cât şi istoricul Larry Watts, sunt de părere că acţiunile generalului defector ar fi prejudiciat imaginea României.
Talpeş: Din cauza lui, România a devenit mai rea decât Reichul
Acesta este însă contrazis de fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe Ioan Talpeş, care susţine din nou că cea mai mare vină a lui Pacepa este aceea că a refuzat sistematic să ajute România, nu în timpul lui Ceauşescu, ci după căderea regimului.
După 1989, şi Pacepa ar fi putut să susţină lucrurile pe care încercam să le construim. Ioan Talpeş fost şef SIE
„După 1989 şi el ar fi putut să susţină lucrurile pe care încercam să le construim. Ar fi putut să accelereze schimbarea, pentru că el avea avantajul de a locui în America”, explică Talpeş. În viziunea acestuia, publicarea lucrării „Orizonturi Roşii” a fost o lovitură de graţie dată imaginii ţării noastre de Pacepa. „Din momentul în care cartea aia a fost publicată, România a devenit un lucru mai rău decât Reichul sau bolşevismul”, susţine Talpeş.
Pacepa susţine că este condamnat la moarte
În timpul interviului, generalul Pacepa a repetat de mai multe ori că încă este condamnat la moarte în România. Asta în condiţiile în care judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au casat, în 1999, cele două sentinţe de condamnare la moarte, precum şi pedepsele complementare. Mai mult, fostul preşedinte al României Ion Iliescu a explicat, pentru „Adevărul”, că Pacepa a fost reabilitat după Revoluţie pentru a înlătura suspiciunile Statelor Unite cum că România ar fi fost condusă încă de fostul aparat de partid. Mai mult, chiar avocatul Cătălin Dancu a fost cel care a susţinut în instanţă reabilitarea fostului general. „El e într-un război cu România. Asta e problema”, a spus şi generalul Talpeş.
Pacepa, achitat în 1999
Generalul Pacepa a fost condamnat la moarte de Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România pe 17 august 1978 pentru infracţiunile de trădare, dezertare şi refuz de înapoiere în ţară. Tribunalul i-a retras şi rangul de general şi a dispus confiscarea totală a averii. Pe 7 iunie 1999, Curtea Supremă de Justiţie a casat sentinţa de condamnare la moarte, fiind anulate şi pedepsele complementare.
Continui să îmi ajut ţara natală cu umilele mele posibilităţi. Ion Mihai Pacepa fost şef al spionajului românesc
Larry Watts: Pacepa exagerează rolul pe care l-ar fi putut juca în spionajul împotriva Vaticanului
Istoricul Larry Watts a făcut o scurtă recenzie a lucrării „Dezinformare: Fostul spion-şef dezvăluie strategii secrete pentru subminarea libertăţii, atacarea religiei şi promovarea terorismului“, semnată de Pacepa şi de profesorul universitar Ronald Rychlak, carte ce a prilejuit chiar interviul acordat de fostul general defector. Lucrarea tratează pe larg problema spionajului sovietic în timpul Războiului Rece împotriva feţelor bisericeşti de la Vatican, acţiune în care Pacepa susţine că a fost direct implicat. De altfel, autorii înaintează posibilitatea ca serviciile sovietice să aibă de-a face cu asasinarea Papei Pius al XII-lea.
Deşi apreciază documentarea lui Rychlak, Watts acuză anumite inadvertenţe în povestirile generalului Pacepa despre subiect şi spune că subiectul cărţii este unul deja prezentat de Pacepa în 2007 în articolul „Asaltul Moscovei asupra Vaticanului”. Generalul se foloseşte de prilejul actualei lucrări pentru a regla anumite inadvertenţe descoperite după publicarea articolului său, explică istoricul.
Astfel, dacă în 2007 Pacepa susţinea că a fost implicat în acţiunea de spionaj a KGB la Vatican întrucât „serviciul de spionaj sovietic nu avea un mijloc de acces mai bun în Vatican decât pe el însuşi şi serviciile de informaţii româneşti”, şase ani mai târziu susţine că motivul pentru care Direcţia de Informaţii Externe a României, unde era şef adjunct, a fost rugată să se implice este acela că în România trăia o comunitatea numeroasă de catolici.
„Dar catolicii constituiau doar 5% dintre credincioşii din România, comparând cu cei 90% din Polonia, 84% în Cehoslovacia sau mai bine de 50% în Ungaria”, explică Watts, observând slăbiciunea argumentului.
Istoricul atrage atenţia şi asupra faptului că Pacepa ignoră îndepărtarea României de prevederile Pactului de la Varşovia şi, implicit de acţiunile anti-Vatican.
Pacepa ar fi putut executa ordine diferite pentru stăpâni diferiţi. Larry Watts istoric
„În 1967, România a refuzat să ia parte la operaţiunile ostile de spionaj împotriva Vaticanului, iar din 1970 până în 1975 a refuzat să ia parte la întâlnirile de la Varşovia pe această temă. Refuzul lui Pacepa de a accepta acest fapt, pentru care dovezile acum sunt grăitoare, pune la îndoială veridicitatea celorlalte informaţii ale sale din interior şi slăbeşte cercetarea, altfel solidă, a co-autorului său, asupra campaniei sovietice de asasinare a Papei Pius al XII-lea”, susţine Watts.
Pe aceeaşi temă:
A fost generalul Ioan Mihai Pacepa agent KGB?
Un istoric american familiarizat cu România încă din anii ’80 urmează să publice o carte care, susţine el, dovedeşte că fuga lui Ioan Mihai Pacepa, în 1978, ar fi fost o operaţiune a KGB. „Am lucrat 27 de ani pentru KGB şi am defectat acum 26 de ani“. A spus-o Mihai Ioan Pacepa, fostul şef al spionajului românesc până în 1978, la un simpozion organizat în aprilie 2004 de revista americană Frontline şi intitulat „Resurecţia KGB“. Vorbea acolo Pacepa într-o companie selectă: disidentul rus Vladimir Bukovski şi fostul şef al CIA între 1993 şi 1995, James Woolsey.
Faptele care dovedesc că Pacepa ar fi fost agent KGB
Istoricul Larry Watts susţine în noua sa carte, ce va fi lansată în aprilie, că acţiunile lui Ion Mihai Pacepa în America au avut rezultatele unei veritabile dezinformări sovietice.
Generalul Pacepa, acuzat că ar fi torpilat relaţia cu SUA
Există mai multe teorii care tratează problema motivării fugii lui Pacepa în iulie 1978. Una dintre ele susţine că îi era teamă de iminenta deconspirare a sa ca agent KGB, că îi era teamă că vor fi făcute publice activităţi ilegale sau ambele. O altă teorie susţine că i s-ar fi ordonat din partea KGB-ului să procedeze aşa. Pacepa, însă, şi-a explicat plecarea arătând că era un iubitor al democraţiei şi un pro-american în secret.
Subiectul referitor la Ion Mihai Pacepa, cel care a ales să "schimbe tabăra”, este unul controversat. Există dezbateri despre angajatorii domnului Pacepa, dacă a fost sau nu reprezentantul Securităţii statului, care este natura dezertării sale, cât de importantă a fost contribuţia sa la căderea lui Ceauşescu, în ce măsură fuga sa a avut o importanţă în procesul de democratizare a României etc.
Generalul Pacepa a avut influenţa şi posibilitatea de a contribui la deteriorarea imaginii României în faţa oficialităţilor americane înainte de aderarea ţării noastre la structurile NATO, este de părere fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană.
La 35 de ani de la dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, ecourile continuă să se facă auzite. Unii îl consideră trădător, alţii îl cataloghează drept erou, iar o parte îl priveşte drept un simplu pion pe marea tablă de şah a spionajului mondial. A trădat România şeful spionajului? La această întrebare precum şi la multe altele a răspuns istoricul Cristian Troncotă.
Ion Iliescu: „Pacepa a fost reabilitat pentru a înlătura suspiciunile SUA“
Contestatari şi susţinători de rang înalt ai generalului Pacepa, printre care fostul preşedinte al României Ion Iliescu, dar şi avocatul lui Pacepa, Cătălin Dancu, se aşază la poli opuşi, aducând argumente pro şi contra faptului că fostul director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe dinainte de 1989 ar fi fost agent KGB şi că influenţa sa ar fi îngreunat aderarea României la NATO.
Cristian Diaconescu, la Adevărul Live: „Nu infirm teza colaborării generalului Pacepa cu KGB“
Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a comentat, vineri, într-un interviu pentru jurnaliştii Ioana Lupea şi Dan Marinescu, la Adevărul Live, teme esenţiale ale politicii externe, legate de modul de operare al serviciilor secrere ruseşti, şi eventuala apartenenţă a generalului Pacepa la KGB.
Pacepa, anti-ceauşist sau anti-român?
Subiectul apartenenţei lui Ion Mihai Pacepa (85 de ani) la KGB precum şi cel al acţiunilor lui după ce a fugit din România, în 1978, continuă să suscite dezbateri şi controverse între „actorii“ şi observatorii perioadei comuniste.
DEZBATERE Fost director adjunct la „Europa Liberă”: Ne-am înşelat în privinţa lui Ion Mihai Pacepa
Istorici şi specialişti de marcă s-au reunit în taină la sfârşitul săptămânii trecute în jurul scriitorului Stelian Tănase, pentru a dezbate cazul Pacepa, în special efectele defectării acestuia în Statele Unite.
Istoricul Larry Watts a lansat, astăzi, cea de-a doua carte despre politica internaţională a României în perioada Războiului Rece. În volumul „Cei dintâi vor fi cei din urmă”, Watts analizează atitudinea României, ca actor internaţional, insistând că ţara noastră în epoca Ceauşescu a dus o politică de mediere şi adesea de blocare a influenţei sovietice.
Se încarcă comentariile...
