Dosarul în cazul arhivei SIPA privind furtul de documente secrete, clasat de DIICOT: Faptele nu există

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine de arhivă
Imagine de arhivă

Procurorii DIICOT au clasat dosarul privind arhiva SIPA, unde au fost investigate infracţiuni de deţinere fără drept a unui document cu informaţii secrete, temeiul deciziei fiind acela că faptele nu există. Ordonanţa arată că Monica Macovei, vizată în cauză, nu a comis vreo infracţiune.

„După cum precizează denunţătorul, deşi în articol se afirmă că documente clasificate ar fi fost sustrase şi copiate din arhiva Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie aflat în subordinea ministrului Justiţiei, documente la care şi denunţătorul a avut acces în anul 2007, în perioada în care a deţinut funcia de consilier al Ministrului Justiţiei, susnumitul neagă orice act de sustragere, copiere, stocare, dezvăluire a infomaţiilor cuprinse în notele din arhiva SIPA pe care le-a consultat. După cum se afirmă în articol, în perioada respectivă s-a procedat la copierea, sustragerea ori distrugerea unor documente din arhiva SIPA, care ar fi conţinut 3.000 de dosare referitoare la magistraţi”, se arată în ordonanţa de clasare, publicată de judecătorul Cristi Danileţ pe blogul personal. Cristi Danileţ este cel care a depus plângerea, în 2017.

În documentul citat, se arată că a fost dispusă clasarea dosarului pentru că faptele nu există, nefiind găsite probe care să fi susţină săvârşirea infracţiunilor.

„Nu au fost identificate probe care să susţină o suspiciune rezonabilă că ar fi fost săvârşită infracţiunea prevăzută de art. 305 CP, nerezultând că susnumiţii ar fi săvârşit fie în mod intenţionat, fie din culpă, fapte care să fi avut ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conţinea informaţii delicate. (...) Cu privire la faptele imputate fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, în baza art. 407 al 2 CP, cu apl. art.5 CP, la sesziarea Comisiei parlamentare, se constată de asemenea că acestea nu intră sub incidenţa legii penale, nici sub aspectul elementelor obiective, nici a celor subiective ale infracţiunii”, se mai arată în ordonanţa de clasare.

Procurorii DIICOT au deschis, în luna mai a anului trecut, un dosar în care au început urmărirea penală, privind arhiva SIPA. Sunt investigate fapte de deţinere fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat şi neglijenţă. Cercetările au fost demarate ca urmare a unei plângeri pe care a depus-o judecătorul Cristi Danileţ.

Judecătorul Cristi Danileţ a cerut Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să facă cercetări după dezvăluirile jurnalistului Dan Andronic, magistratul susţinând că nu a sustras, copiat, stocat sau dezvăluit informaţii cuprinse în notele consultate din arhiva SIPA.

n 20 martie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis să pună la dispoziţia comisiei parlamentare de anchetă privind arhiva SIPA toate documentele şi înscrisurile aflate în arhiva CSAT în legătură cu Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie. 

Comisia de anchetă a arhivei SIPA a fost înfiinţată la finalul lunii septembrie 2017 de către Parlament pentru a clarifica aspectele legate de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara în luna octombrie a anului trecut, în faţa comisiei de anchetă privind arhiva SIPA, că a fost avertizat când a fost numit în funcţie că la minister există o bombă cu ceas care ticăie şi că ea se numeşte arhiva SIPA. Toader a mai spus că în arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei sunt mai multe tipuri de documente: cărţi de muncă ale funcţionarilor cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), documente privind viaţa privată, acte care ţin de Arhivele Naţionale şi înscrisuri clasificate secret de serviciu.

Toader a spus că şi-a făcut o imagine despre arhivă ”cât de cât apropiată” de adevărul accesibil lui şi a decis să nu tacă la fel ca predecesorii săi, sperând că pe durata mandatului nu va ieşi în spaţiul public problematica SIPA.

”Acolo, eu am intrat în arhivă, şi nu pot să spun că ştiu ce este acolo, aşa, dar cam ştiu despre ce este vorba. Acolo, se prezuma dinainte, erau documente care nu îşi găseau locul. Cărţile de muncă ale funcţionarilor cu statut special din ANP, o absolută nedreptate, pentru că oamenii ăia care au muncit nu puteau să îşi dovedească grupa, gradaţia, vechimea şi celelalte, să-şi ia şi ei dreptul la pensie, un drept cât se poate de legitim, pentru că nu aveau acces la Arhivă. Dar bună parte am văzut teancuri-teancuri de cărţi de muncă. Bună parte erau acolo şi e nedrept, până la urmă, nu? (...) Dar să le ai fizic în spatele unui lacăt, unui sigiliu şi să spui: nu pot să ţi le dau pentru că sunt acolo şi nu am voie, cred că e cel puţin nefiresc, ca să nu spun că e profund nedrept”, a descris Tudorel Toader prima categorie de documente găsite în arhiva SIPA.

Comisia a fost condusă de către senatorului Serban Nicolae, care a fost înlocuit, în februarie, cu cu senatorul PSD Viorel Salan.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite