Anticorupţia a arestat crima organizată. Alina Bica, după gratii pentru următoarele 30 de zile
0
Şefa DIICOT, Alina Bica, alături de alte trei persoane, a fost arestată de DNA după ce comisia din cadrul Autorităţii de Restituire a Proprietăţilor, din care procurorul făcea parte în anul 2011, ar fi acordat ilegal despăgubiri pentru un teren supraevaluat din Capitală.
Şefa demisionară a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a fost reţinută, la sfârşitul săptămânii trecute, şi ulterior arestată preventiv în dosarul în care este cercetată pentru abuz în serviciu. Pe vremea când făcea parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Bica l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Gheorghe Stelian să obţină despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 13 hectare, din Capitală. După izbucnirea scandalului, şefa DIICOT şi-a dat demisia.
Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se întruneşte, luni dimineaţă, pentru a decide privind suspendarea Alinei Bica din magistratură şi pentru a lua act de demisia acesteia de la DIICOT, au declarat, pentru Mediafax, oficiali din Consiliu.
Filmul despăgubirii
Pe 15 octombrie 2014, procurorii DNA s-au autosesizat în cazul reconstituirii frauduloase a unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13.535 de hectare, din zona Plumbuita din Capitală.
Anchetatorii spun că, pe 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, din care făceau parte Alina Bica, Lacrămioara Alexandru şi Dragoş-George Bogdan, ar fi aprobat raportul de evaluare, întocmit de expertul Emil Nuţiu. Specialist care, potrivit anchetatorilor, ar fi primit de la Gheorghe Stelian, înainte de efectuarea raportului, între 30.000 şi 100.000 lei, „pentru a supraevalua terenul, iar prin intermediari a fost realizată o intervenţie la nivelul membrilor Comisiei de Stabilire a Despăgubirilor”.
Intervenţia ar fi venit, potrivit unor surse judiciare, de la omul de afaceri Dorin Cocoş, care, la rândul său, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru sprijinul pe care i l-ar fi acordat omului de afaceri.
Implicarea fostului soţ al Elenei Udrea a fost confirmată de depoziţia unui martor. „Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine. După ce s-a nominalizat un evaluator, Stelian i-a dat un plic cu 100.000 lei. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 euro, în mai multe tranşe, pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului”, a spus martorul.
Evaluare măsluită
Cheia întregii afaceri a fost raportul de evaluare măsluită a terenului din Parcul Plumbuita. „Membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei, valoare reală a terenului, la 377.282.300 lei, valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei”, notează anchetatorii în actele aflate la dosar.
Procurorii susţin că, la şedinţa din martie 2014, când a fost prezent şi expertul evaluator Emil Nuţiu, Alina Bica „a făcut un elogiu profesionalismului evaluatorului, considerând că raportul de evaluare este corect întocmit, iar suma stabilită era justificată”. Toate aceste sugerări ar fi fost făcute pentru ca ceilalţi membri ai comisiei să nu pună la îndoială veridicitatea actelor expertizei. Mai mult, surse judiciare au precizat pentru „Adevărul“ că, în schimbul acestor intervenţii, Bica ar fi primit un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar banii i-ar fi împărţit cu Dorin Cocoş.
Astfel, comisia a aprobat acel raport, iar Gheorghe Stelian a obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în valoare de 377.282.300 de lei, echivalentul a 89.426.189 de euro. În urma acestei decizii, procurorii anticorupţie susţin că prejudiciul creat statului român a ajuns la peste 60 de milioane de euro, reprezentând supraevaluarea terenului.
Alte trei persoane în arest
Alături de Bica, în spatele gratiilor au mai ajuns Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, ambii membri ai comisiei care a acordat despăgubirile, dar şi cel care a evaluat terenul, expertul Emil Nuţiu.
Toţi au fost acuzaţi de abuz în serviciu. Decizia dată de magistraţii Curţii Supreme nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.
În cazul omului de afaceri Gheorghe Sterian, anchetatorii au considerat că acesta poate fi cercetat, pe toată perioada anchetei, sub control judiciar. El este acuzat de complicitate la abuz în serviciu.
De asemenea, în cazul lui Sergiu Ionuţ Diacomatu, membru în cadrul comisiei din ANRP, cercetat şi el pentru abuz în serviciu, s-a dispus aceeaşi măsură. În cazul în care aceştia vor fi găsiţi vinovaţi, riscă până la şapte ani de închisoare.
DNA vrea arestarea lui Marko Attila
Şi deputatul UDMR Marko Attila ar putea ajunge în arest preventiv. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a parlamentarului. Marko este acuzat de abuz în serviciu, după ce a luat parte la aprobarea raportului întocmit de către evaluatorul Emil Nuţiu.
Pentru a susţine cererea, anchetatorii notează că „din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal. În acest sens, trebuie avute în vedere gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere a acestora, anturajul şi mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale şi celelalte împrejurări privitoare la persoana acestuia”.
Cine sunt protagoniştii afacerii
Alina Bica a fost numită la conducerea DIICOT în mai 2013, prin decret prezidenţial, la propunerea ministrului interimar de atunci al Justiţiei, premierul Victor Ponta. Este procuror din 1996, când a intrat în magistratură la Parchetul Sfântu Gheorghe. În 2003 avansează la Parchetul instanţei supreme, la Serviciul de Combatere a Marii Criminalităţi Economice, devenit ulterior DIICOT. Între 2009 şi 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, făcând parte din comisiile care au lucrat la noile coduri penale.
Stelian Gheorghe, cel favorizat de Alina Bica, este patronul firmei Steda Residence, care se ocupă cu lucrări de construcţii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. Totodată, acesta este proprietarul unui hotel de cinci stele din staţiunea Mamaia. Iniţial, hotelul fusese cumpărat, la licitaţie, de către un oarecare Silviu Iordache, persoană fizică din Bucureşti, proprietar de club şi colaborator al unor societăţi imobiliare. Presa relata în 2012 că Iordache ar fi fost doar paravanul adevăratului patron, Stelian Gheorghe, al cărui nume se regăseşte în firma nou – înfiinţată, care a preluat Hotelul Mamaia.
„Băieţii deştepţi“ ai retrocedărilor
Dosarul „Alina Bica“ readuce în actualitate mafia imobiliară, care a transformat retrocedarea proprietăţilor confiscate de comunişti într-o imensă afacere. Multe proprietăţi au trecut în mâinile unor ”băieţi deştepţi” la preţuri de nimic, cu largul concurs al funcţionarilor publici, dar şi al unor politicieni.
Cele mai recente cazuri îl au ca protagonist pe Viorel Hrebenciuc, pe numele căruia DNA a deschis două dosare penale. Într-unul dintre ele, Hrebenciuc este acuzat că s-a implicat în retrocedarea ilegală a 90.000 de hectare de pădure, din Suceava, în valoare de 400 de milioane de euro. Printre proprietarii fără drept se numără prinţul Paul şi prinţesa Lia.
În cel de-al doilea dosar, Viorel Hrebenciuc este cercetat alături de fiul său, Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, deputatul PSD de Braşov Ioan Adam şi trei judecători de la Tribunalul Covasna. DNA îl acuză pe Hrebenciuc că l-a ajutat pe Paltin Sturdza să obţină o decizie judecătorească pentru retrocedarea frauduloasă a peste 43.000 de hectare de pădure. Ulterior, Hrebenciuc a încercat, prin mită şi trafic de influenţă, să obţină punerea rapidă în posesie a lui Sturdza şi vânzarea proprietăţii.
Teren de 3,3 milioane de euro, retrocedat ilegal
Un alt caz de notorietate aflat pe rolul Justiţiei este cel al fostului şef de serviciu în Direcţia Juridică a Primăriei Capitalei, Andrei Creci. Actual avocat, Creci a fost trimis, anul acesta, în judecată pentru restituirea ilegală a unui teren de peste 3,3 milioane de euro. Ancheta procurorilor DNA în acest caz a început în 2007. Andrei Creci a propus restituirea în natură a unui teren în suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi, din sectorul 1, în favoarea lui Gheorghe Constantinescu, care cumpărase drepturile asupra terenului. Procurorii susţin că atribuirea s-a făcut ilegal, prejudiciul adus Municipalităţii fiind de 3,3 milioane de euro.
Afacerile dubioase ale lui Gheorghe Stelian
Gheorghe Stelian, ajutat de Alina Bica să primească despăgubiri nesimţite, a mai încheiat afaceri profitabile cu statul, după ce a cumpărat pe nimic drepturile litigioase asupra unor imobile, potrivit Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie.
În 2005, Stelian a cumpărat de la urmaşii industriaşului Tonolla drepturile litigioase pentru mai multe imobile, inclusiv unul pe amplasamentul actual al Circului Globus. În 2006, Prefectura Capitalei a emis o decizie de retrocedare familiei Tonolla pentru două terenuri ale Circului Globus, în suprafaţă totală de 12.000 de metri pătraţi.
Pentru a camufla afacerea cesiunii, Gheorghe Stelian a semnat, în 2007, un alt contract, de data aceasta de vânzare-cumpărare. Pentru că nu a ajuns la un acord cu circul, afaceristul a dat în judecată Primăria Capitalei, cerând 5 milioane de euro despăgubiri pentru faptul că nu a putut
să-şi folosească terenul.
Reţeaua Ciorobea
Afacerile cu drepturi litigioase i-au îmbogăţit şi pe soţii Virginica Tanţi Dumitrescu şi Adrian Ciorobea. Presa a relatat că cei doi afacerişti şi-au căpătat notorietatea după ce au reuşit să pună mâna pe domeniul Palatului Ghica, cu ajutorul unor funcţionari din cadrul Primăriei Capitalei, dar şi cu o moştenitoare controversată, Simone Helene Raletti. Aceasta a fost cercetată de DNA, care a decis neînceperea urmăririi penale, deşi a menţionat în rezoluţie faptul că “în mod neîntemeiat, cel puţin printr-o gravă neglijenţă, autorităţile administrative i-au reconstituit dreptul de proprietate, deşi la o analiză temeinică a documentaţiei prezentate ar fi trebuit să-i respingă aceste cereri”.
Aceiaşi afacerişti imobiliari au pus mâna şi pe un teren de 23 de hectare pe malul Lacului Tei, luat în schimbul unuia de doar 9,3 ha în Plumbuita. Moştenitorii, cetăţeni germani de orgine română, au fost reprezentaţi în faţa autorităţilor de soţii Ciorobea. Aceştia s-au pricopsit cu un teren în compensare de trei ori mai mare, situat pe malul de nord al Lacului Tei, pe motiv că terenurile erau egale ca valoare. Primăria Sectorului 2 a făcut plângeri peste plângeri legate de această fraudă imobiliară.
Dămăroaia, disputată de rechinii imobiliari
Cea mai mare moşie din Capitală, din zona Casei Presei Libere, în valoare de sute de milioane de euro, este disputată de ani buni de către samsarii imobiliari. Unul dintre aceştia este avocata Lucia Cherecheş, cunoscută în piaţa retrocedărilor nu prin calitatea ei de juristă, cât mai mult ca mandatară şi cumpărătoare a drepturilor litigioase. Prin manevre obscure, ea a reuşit să preia o parte din fosta moşie, prin intermediul unei angajate, Angela Bulată.
Două dintre terenuri, în suprafaţă totală de 16.000 de metri pătraţi, au fost vândute de avocată, în decembrie 2003, la doar câteva luni după retrocedare, Ruxandrei Puzdrea, fiica fostului deputat PDL Dumitru Puzdrea. Acestea nu sunt singurele imobile obţinute de reţeaua construită de avocata Lucia Cherecheş, ea figurând, alături de Dan Zapisescu şi Facultatea de Drept, într-un Plan Urbanistic Zonal în Strada Parcului nr. 23-31, în suprafaţă de 13.270 mp, din aceeaşi fostă moşie.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), o instituţie care ar fi trebuit să vină în sprijinul celor cărora le-au fost confiscate averile de regimul comunist, s-a transformat într-o rampă de lansare a mii de tunuri imobiliare. Cu sprijin din interiorul ANRP, samsarii imobiliari au reuşit să cumpere dosare de retrocedare de la foştii proprietari şi să încaseze de la statul român sume de ordinul zecilor de milioane de euro.
Cum comentează foştii miniştri ai Justiţiei cazul Bica. „E şocant!“
Foştii miniştri ai Justiţiei, Monica Macovei şi Cătălin Predoiu, au un mesaj clar cu privire la ancheta DNA în care este implicată şefa DIICOT, Alina Bica: Justiţia să meargă până la capăt!
Ultima declaraţie de avere depusă de Alina Bica, procurorul-şef al DIICOT, reţinută joi seară pentru fapte de corupţie, nu este una foarte stufoasă: un teren, un apartament, o maşină, bijuterii, dar şi patru credite bancare.
Alina Bica, şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a fost reţinută în această seară de colegii ei de la DNA, fiind acuzată de abuz în serviciu. Procurorii nu vor putea însă să ceară arestarea acesteia deoarece Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să dea un aviz în acest sens, aprobând doar plasarea magistratului în arest la domiciliu. Acest gest este o premieră în justiţie.
Se încarcă comentariile...
