Şoferii români, o specie greu de civilizat

Şoferii români, o specie greu de civilizat

Imagine de arhivă

Un bărbat de 47 de ani din Capitală fără permis de conducere valabil, dar cu o întreagă listă de antecedente comise pe şosele a fost capturat cu greu după ce a lovit o fetiţă pe trecerea de pietoni şi a fugit de la faţa locului. Individul este cercetat acum în libertate, deşi experţii spun că astfel de oameni „ştiu doar de frică“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizie revoltătoare a magistraţilor Judecătoriei Sectorului 4: aceştia l-au lăsat în libertate pe şoferul care a lovit, săptămâna trecută, o fetiţă pe o trecere de pietoni din Capitală şi apoi a fugit. Asta deşi suspectul, care nici măcar nu are un permis de conducere valabil, a mai fost condamnat, în trecut, pentru abateri similare. 

În vârstă de 47 de ani, el a fost prins după ce poliţiştii i-au găsit maşina abandonată, pe o stradă din sectorul 2, iar acum este acuzat de vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi pentru că se afla la volan deşi nu avea permis de conducere. Nu mai puţin de 48 de ore, zeci de poliţişti ai Brigăzii Rutiere, dar şi din alte structuri ale Poliţiei Capitalei, l-au căutat pe fugarul care a accidentat-o grav pe fetiţa de 10 ani. Poliţiştii au reuşit, cu ajutorul martorilor, să refacă filmul accidentului. Fetiţa traversa chiar pe trecere. Nu a mai apucat să ajungă pe trotuar, deoarece a fost lovită de şoferul care imediat s-a făcut nevăzut. Fata a ajuns la spital, cu răni grave la nivelul picioarelor.

În pofida faptului că numărul de înmatriculare al autoturismului a fost aflat în scurt timp de la accident, identificarea persoanei care îl deţine a fost cu mult îngreunată de faptul că vehiculul a fost vândut şi revândut de aproximativ 10 ori, fără ca proprietarii să îl înscrie, transferul succesiv de proprietate fiind consemnat în documente de mână. 

Pe români doar teama îi educă

„În România legea nu este respectată indiferent de venitul conducătorilor auto. Psihologia românului, în materie de condus este, din păcate, că doar teama educă. În ţara noastră, comportamentele rămân neschimbate indiferent de câte ori suntem sancţionaţi. Românii sunt gata să meargă până în ultima instanţă în contestarea unei amenzi mai degrabă decât să-şi accepte vina. Există forumuri întregi
despre metodele în care aceste legi pot fi fentate”, explică psihologul Mihai Copăceanu care atrage atenţia că lipsa de respect faţă de norme în ţara noastră nu este o trăsătură psihologică individuală, ci mai degrabă un mod de adaptare la un sistem ce nu funcţionează. 

„În România se ştie că se poate negocia. Că o lege poate fi contestată, că există căi de a scăpa, însă când ajung în Occident cetăţenii români înţeleg că legea are o forţă în spate. Că asta e...Dacă ar exista şi la noi cazuri cu persoane puse să plătească amenzi de 10.000 - 20.000 de euro pentru anumite abateri ar schimba percepţia asupra legii. Dar pentru asta ar fi nevoie ca toţi cetăţenii să-şi declare veniturile, iar la noi aceste cazuri sunt puţine”, este de părere psihologul Mihai Copăceanu.

Expertul face referire la o ştire care în urmă cu trei ani a făcut înconjurul lumii: o şoferiţă din Finlanda (femeie de afaceri) a trebuit să plătească 54.000 de euro pentru că a depăşit cu 25km/h viteza legală. Valoarea imensă a acestei amenzi venea din faptul că în Finlanda, la fel ca în alte ţări europene precum Suedia, Danemarca, Germania, Elveţia sau Croaţia, cuantumul amenzilor este corelat cu venitul persoanei sancţionate. 

Deşi rare, acestea nu sunt cazuri unicat, în anul 2002 un director Nokia a fost nevoit să plătească peste 116.000 de euro pentru o abatere similară. Mecanismul din spatele acestui concept pleacă de la ideea că pentru abaterile sancţionate cu amendă, aceasta trebuie să fie resimţită la fel atât de persoanele înstărite, cât şi de cei cu mijloace financiare modeste.

Practic, amenda este formată dintr-un procent din venitul lunar al unei persoane ce este înmulţit cu un coeficient relativ la gravitatea abaterii. Suma avută în vedere vizează venitul zilnic al individului, după ce sunt scăzute contribuţiile sociale şi a taxelor. 

Acest  sistem de calcul are în spate trei argumente: primul dintre acestea priveşte principiul legal al egalităţii în faţa legii, în al doilea rând este avută în vedere o idee de dreptate socială, şi în final se poate vorbi de o serie de argumente pragmatice, în ceea ce priveşte eficienţa acestui sistem. „Deşi bine fundamentată, la noi ar crea o adevărată isterie, unii ar striga că este vorba de discriminare”, este de părere psihologul Ionel Simionca, vicepreşedintele asociaţiei PsihotrafiQ.

Amenzile în România

În prezent, în legislaţia română amenzile rutiere sunt corelate cu salariul minim pe economie. Iar anul acesta guvernul a decis plafonarea acestora tocmai pentru a nu creşte excesiv valoarea amenzilor odată cu majorarea salariului minim. Valoarea maximă a unei amenzi de circulaţie în România este de 2.900 lei. Trecerea la un alt sistem de calcul al amenzilor relativ la venitul individual ar presupune în primul rând stabilirea de către legiuitor a unui cuantum minim pentru venitul zilnic şi numărul de zile de amendă aferente diferitelor clase de infracţiuni. În Finlanda, maximul este de 120 de zile, iar persoana vizată de amendă are obligaţia de a oferi informaţiile corecte cu privire la venitul individual. A minţi despre acest lucru constituie infracţiune şi, în plus, ofiţerii de poliţie au acces direct la informaţiile fiscale ale cetăţenilor. „Ideea ar fi bună în România, dar avem noi capacitatea de a o aplica? Are poliţia acces la baza de date pentru a dispune de o măsură? A schimba legislaţia este uşor, dar cum o putem aplica efectiv?”, s-a declarat sceptic cu privire la capacitatea instituţională a autorităţilor române de a pune în aplicare un astfel de sistem, Dumitru Coarnă, preşedintele sindicatelor poliţiştilor.
citeste totul despre: