INTERVIU Preşedintele Estoniei: „Parafarea acordurilor la Vilnius reprezintă o perspectivă europeană clară pentru Republica Moldova“
0
Preşedintele Estoniei a vorbit pentru „Adevărul“ despre impresiile vizitei de acum două săptămâni la Chişinău, despre experienţa ţării sale în procesul de aderare la UE, despre şansele noastre pe această cale şi despre presiunile făcute de Rusia asupra Moldovei şi Ucrainei.
„Adevărul“: Cu ce concluzii v-aţi întors în Estonia după vizita din Moldova, unde aţi avut întrevederi cu mai mulţi oficiali de la noi?
Toomas Hendrik Ilves: În primul rând, am văzut că Moldova este unul dintre cei mai de succes parteneri de estici ai Uniunii Europene, este ţara noutăţilor bune. În al doilea rând, a fost important să simt determinarea liderilor de a apăra decizia Republicii Moldova de a alege Europa. Preşedintele Nicolae Timofti a făcut o declaraţie semnificativă: că nu vede o altă opţiune pentru Moldova decât cea europeană. Succesul depinde însă în mare parte de cetăţeni, prietenii pot ajuta doar într-o anumită măsură. Moldova are mulţi aliaţi în Europa. Cu toate acestea, face propriile alegeri. Am impresia că mulţi oameni nu au înţeles încă semnificaţia opţiunii europene. Aceeaşi situaţie a fost şi în Estonia acum 15 de ani, înainte ca guvernul să explice oamenilor beneficiile aderarării la Uniunea Europeană. Acum, estonienii au cea mai pro-europeană gândire şi puţini contestă calitatea noastră de membru al UE.
La Chişinău, aţi participat şi la Ziua Naţională a Vinului.
În deschiderea Festivalului Vinului, am spus că munca şi răbdarea sunt esenţa vinului. Aceasta este şi esenţa Europei. Dorinţa Comisiei Europene de a deschide cât mai curând piaţa europeană este justificată, deoarece vinurile voastre sunt foarte bune şi competitive pe pieţele internaţionale.
La întoarcere, aţi declarat că „Republica Moldova a îndeplinit toate cerinţele Comisiei pentru călătoriile fără vize în UE. Să le dăm“. Ce şanse credeţi că avem să obţinem un regim liberalizat, atâta timp cât există încă ţări sceptice, precum Germania, Franţa sau Olanda, şi avem un teritoriu necontrolat?
Liberalizarea regimului de vize este un proces tehnic în care trebuie să fie îndeplinite nişte cerinţe specifice. Progresul în acest domeniu este evaluat de Comisia Europeană. Aştept un raport pozitiv din partea acesteia, astfel încât să pot posta încă odată pe Twitter: „Să le dăm“. Sper că UE va lua în considerare, ca şi comunitate, doar faptul că toate criteriile au fost îndeplinite, şi nu va manifesta atitudini politice individuale. Liberalizarea regimului de vize nu poate fi perceput ca ceva emoţional, este o chestiune tehnică. În ceea ce priveşte Transnistria, fiecare cetăţean al Republicii Moldova va putea beneficia de libertatea acordată de regimul de vize, indiferent dacă locuieşte în Chişinău, Washington, Tiraspol, Roma, Comrat, Kiev, Bruxelles sau în altă parte. Totuşi, în cazul în care cineva trăieşte în Republica Moldova, fără a fi cetăţean al Republicii Moldova sau al unei ţări din UE, nu poate intra în UE fără viză.
Ni s-a spus de nenumărate ori că trebuie să accelerăm reformele în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. Din experienţa Estoniei, ce măsuri concrete putem lua?
Pentru a reduce nivelul corupţiei, trebuie schimbată atitudinea întregii societăţi, inclusiv modul în care oamenii percep actele de corupţie. Nu este uşor şi e nevoie de ani de muncă sistematică. Noi am reuşit. Ţările UE, precum şi alte state democratice, ne-au ajutat foarte mult. Vorbind de sistemul judiciar, există trei măsuri esenţiale: o selecţie independentă, bazată pe competenţele judecătorilor, salarii competitive şi o etică profesională cu mecanisme de control. În Estonia, cei care doresc să devină judecători trebuie să susţină un examen şi să treacă un control de securitate. Membrii comisiei de examinare sunt în mare parte aleşi din rândul judecătorilor. Controlul de securitate clarifică dacă respectivul candidat are conexiuni ce l-ar împiedica să facă dreptate în mod obiectiv. Salariul este, de asemenea, extrem de important: dacă aceastea nu sunt competitive pe piaţa forţei de muncă, se creează o ameninţare gravă de apariţie a cazurilor de corupţie şi, totodată, cei mai buni jurişti nu sunt interesaţi să devină judecători. Convenirea asupra unui cod de etică al judecătorului e la fel de importantă pentru dezvoltarea demnităţii profesionale şi a atitudinii sănătoase. E nevoie şi de o unitate de poliţie anticorupţie puternică. Descoperirea şi investigarea infracţiunilor de corupţie din toate cele trei ramuri ale puterii (Parlament, Guvern şi sistemul judecătoresc), respectând în acelaşi timp principiul separării puterilor în stat, au un efect descurajator şi ajută la curăţarea sistemului.
Ce ar trebui să facă Republica Moldova după Summitul de la Vilnius şi până la cel de la Riga (din 2015), pentru a convinge toate cele 28 de state membre ale UE că merităm o perspectivă europeană clară?
Parafarea acordurilor de asociere şi de liber schimb la Summitul de la Vilnius este în sine o perspectivă europeană clară. Cu toate acestea, reprezintă doar primii paşi comuni ai Republicii Moldova şi ai UE, mai este un drum lung de parcurs. Vilnius nu este un punct de oprire, ci unul dintre hotare în drumul pe care îl parcurgem împreună. Mereu vom avea nevoie de înţelepciune, stabilitate, putere şi tenacitate pentru a susţine oamenii şi prietenii noştri. Aş atribui mai multă importanţă sprijinului cetăţenilor, deoarece integrarea europeană cere determinare pe interior. Aceasta vă va ajuta, de asemenea, să-i convingeţi pe eurosceptici. Privind dintr-o parte, UE este exigentă cu partenerii săi. Ştiu asta din experienţa procesului îndelungat prin care a trecut Estonia. Motivul este dorinţa de a avea o comunitate de succes şi o cooperare între partenerii UE care i-ar face mai puternici. UE se bazează pe valori comune: statul de drept, democraţia, libertatea de exprimare şi transparenţa în politică şi în deciziile economice. UE se bazează, de asemenea, pe responsabilitatea reciprocă şi se aşteaptă ca toată lumea să împărtăşească aceste valori.
„Uniunea Europeană nu va tolera şantajul“
Moldova trece printr-o perioadă dificilă şi din cauza piedicilor puse de Rusia. Şi Estonia a trecut printr-o situaţie similară. Care ar fi sfatul dumneavoastră?
Presiunile economice şi politice asupra Ucrainei şi Republicii Moldova nu-şi au locul în politica europeană a secolului al XXI-lea. Vă vedeţi viitorul în UE, este o alegere liberă şi o susţinem cu aceeaşi putere cu care ne opunem tentativelor de a vă impune un alt viitor, prin ameninţări şi sancţiuni. UE nu va tolera niciodată un astfel de şantaj. Aveţi dreptate, a fost o vreme în care Estonia a fost supusă aceloraşi presiuni. Antreprenorii noştri au fost flexibili şi s-au reorientat spre pieţele occidentale. Este adevărat că, în multe cazuri, au fost nevoiţi să îmbunătăţească calitatea produselor. Au reuşit şi, în cele din urmă, toată lumea a avut de câştigat. Nu trebuie să ne pierdem în trecutul relaţiilor noastre economice, comerciale sau politice, pentru că cei care nu pot înfrunta trecutul vor rămâne prizonierii lui şi nu vor putea merge mai departe. Există motive clare şi simple pentru a fi optimişti: UE are 500 de milioane de oameni şi o piaţă imensă.
Unii antreprenori de la noi se tem că nu vor putea concura cu produsele europene, după ce vom semna Acordul de Liber Schimb cu UE...
Nu există niciun dubiu că relaţiile comerciale extinse cu UE vor stabili standarde mai ridicate pentru antreprenorii şi pentru produsele din Moldova. Experienţa ţărilor care s-au integrat în UE demonstrează că produsele locale nu dispar şi oamenii continuă să le prefere, mai ales datorită preţurilor, care în Republica Moldova nu vor atinge prea curând media din UE. Unul dintre obiectivele Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv este să-i ajute pe producătorii agricoli din Moldova să-şi îmbunătăţească calitatea producţiei. UE va oferi partenerilor estici, inclusiv Moldovei, asistenţa tehnică necesară ca să-şi dezvolte capacităţile: să-şi îmbunătăţească legislaţia, standardele de producţie ale companiilor şi capacitatea statului de a controla calitatea produselor.
La nivel internaţional, Estonia este un exemplu în ceea ce ţine de digitizare. Cât de mult am pierdut că n-am început şi noi acest proces mai devreme?
Pentru a face acest lucru, există trei modalităţi diferite. Noi am făcut-o în felul nostru, pentru că eram săraci. Nu ne puteam permite un server de guvernare, aşa că a trebuit să creăm sistemul pe care-l utilizăm acum, X-Road, care s-a dovedit a fi o soluţie foarte bună, atât din punct de vedere al funcţionalităţii, cât şi al securităţii. A fost o opţiune mult mai ieftină decât cele alese de alte ţări. Şi odată ce funcţionează, e-guvernarea economiseşte bani şi resurse, deoarece reduce costurile administraţiei publice, sporeşte transparenţa şi scade nivelul corupţiei.
De câţi ani este nevoie pentru a avea primele rezultate?
Am început digitizarea societăţii noastre în1990 şi am investit masiv în educaţie. În 1997 şcolile noastre erau deja online şi după circa 15 ani, timpul necesar pentru ca reformele din educaţie să dea rezultate, am văzut un boom al start-up-urilor în domeniul tehnologiei, ca rezultat al acestei investiţii. E-guvernarea funcţionează din anul 2000 şi continuăm să adăugăm servicii noi, atât private, cât şi publice. E nevoie de timp pentru a vedea rezultatele, dar este important să obţineţi o legislaţie corectă, de exemplu, să aveţi semnături digitale, ca lucrurile să pornească de aici.
Dar cum poţi obişnui oamenii de la sate cu serviciile electronice?
Satele nu trebuie să treacă neapărat prin toate etapele de dezvoltare tehnologică. În Afganistan, de exemplu, există doar 200.000 de telefoane fixe, dar sistemul de e-guvernare funcţionează şi pe telefoanele mobile, ei au 20 de milioane de telefoane cu cartele SIM. Deci, lipsa cunoştinţelor în tehnologie nu este un obstacol.
Dorinţa Comisiei Europene de a deschide cât mai curând piaţa UE este justificată, deoarece vinurile voastre sunt foarte bune şi competitive pe pieţele internaţionale.
„Rusa este limba unei puteri ocupante“
Întrebat într-un interviu de ce rusa nu este a doua limbă a Estoniei, aţi spus că este limba unei puteri ocupante. Noi avem încă o mulţime de ruşi care nu vor să înveţe limba română. Cum am putea rezolva această problemă?
Mai întâi de toate, trebuie să ştiţi că nu am vrut să jignesc nicio naţiune şi nicio limbă, nu-mi stă în fire. Dar să privim istoria. Estonia nu a renunţat voluntar la independenţa sa în 1940 şi nici nu a aderat voluntar la Uniunea Sovietică. Bazându-se pe pactul secret făcut cu Germania nazistă, URSS a anexat Estonia şi a stabilit rusa drept una dintre limbile administraţiei sovietice. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Republica Moldova, în urma Pactului Molotov - Ribbentrop. Revenind în prezent, predarea şi utilizarea limbii de stat în Republica Moldova este un lucru elementar. Am trăit şi am lucrat în Statele Unite şi în Canada şi, evident, am învăţat limba engleză. Când am lucrat în Germania, am învăţat germana. Nu-mi pot imagina cum cineva ar putea trăi bine într-o ţară, ar putea înţelege oamenii, cultura sau ar putea să se simtă parte a societăţii, fără a vorbi limba oficială. Văd motivele istorice din care rusa este în continuare larg răspândită în Moldova, dar nu pot înţelege aversiunea faţă de limba oficială. Doar Moldova îşi poate păstra şi preţui limba.
PROFIL
Toomas Hendrik Ilves
Funcţie: preşedinte al Estoniei din 2006, reales în 2011
Data şi locul naşterii: 26 decembrie 1953, la Stockholm, Suedia, într-o familie de refugiaţi estonieni;
Studii: Facultatea de Psihologie la Universitatea Columbia (1976) şi masteratul în Psihologie la Universitatea Pensilvania (1978), din SUA.
În 1984 s-a mutat în Europa pentru a lucra la Radio Europa Liberă din München. Între 1993 şi 1996 a fost ambasador al Estoniei în SUA, iar ulterior ministru de Externe. În anii 2002-2004 a fost deputat în Parlamentul Estoniei, iar în 2004-2006 – în Parlamentul European.
Se încarcă comentariile...
