O platformă de formă şi un protest fără noimă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mitingul preconizat pentru 6 septembrie e o piesă răsuflată pe scena politică moldovenească, deşi pare bine regizată. Actorii, în mare parte nedebutanţi, îşi vor juca rolurile în faţa unei mulţimi disperate şi manipulate, iar scenariştii vor urmări tot spectacolul de la distanţă, din „turnul lor de fildeş” de la Frankfurt.

Problema cea mai stringentă şi evidentă a organizatorilor constă în incapacitatea lor de a se prezenta ca o alternativă viabilă. Or, să admitem că Guvernul va demisiona sub presiunea maselor populare, dar nimeni nu se încumetă să răspundă la întrebarea: cine va veni în loc? Oare atât de iresponsabili să fie platformiştii, încât să-şi pună interesul de grup mai presus de cel naţional? Oare îşi doresc destabilizarea situaţiei social-politice, în condiţiile majorării galopante a preţurilor şi a iminentei recesiuni economice? Se pare că DA.

Fireşte că dreptul la întrunire nu poate fi îngrădit, dar nici poporul nu trebuie prostit de primul parvenit. Orice revoluţie este urmată de o inevitabilă involuţie, iar aşteptările mulţimii protestatare sunt rareori materializate, dacă nu chiar sucombate de înşişi arhitecţii revoltelor. Cel mai recent şi elocvent exemplu îl constituie evenimentele din aprilie 2009. Lecţia de atunci trebuia însuşită până acum, astfel încât unii să nu mai poată reaprinde focul din scrum.

Destul de simptomatică se dovedeşte a fi adeziunea forţelor extremiste la această mişcare. Ceea ce părea inimaginabil se produce sub privirile noastre: coalizarea unor grupuri aparent antagoniste, cu poziţii declarate ca fiind diametral opuse. Mă refer la participarea atât a organizaţiei pro-ruseşti „AntiFa”, cât şi a PNL-ul pro-românesc la preconizatele acţiuni de protest. E atât de nefirească această conlucrare ca apa dulce în mare. Şi extrem de dubioasă, ca să nu zic periculoasă.

Pentru a întregi tabloul real, De parcă lozincile unioniste şi simbolurile româneşti nu au fost până acum cenzurate sau cel puţin restricţionate de către înşişi membrii Platformei. De parcă unioniştii nu reprezintă a cincea roată la căruţă în Platforma „DA”. Şi, între noi fie vorba, e foarte bine aşa. Să sperăm că toţi cei care simt româneşte, nu „ţopeşte”, se vor disocia de această structură extrem de nocivă şi chiar subversivă. Altminteri, vom călca pe aceeaşi greblă, întrucât unii vor putea invoca pretinsa imixtiune a României, după precedentul creat de comunişti în 2009.

Se creează impresia că dadaiştii au foarte multe în comun cu anarhiştii. Mai ales că schimbarea guvernelor este doar bucuria nebunilor. La ce bun să protestezi într-o zi de odihnă, în faţa unei instituţii pustii şi să soliciţi acelaşi lucru luni în şir? Cum îşi închipuie organizatorii că vor debarca în mod paşnic o guvernare votată în urmă cu mai puţin de un an, la alegerile parlamentare ordinare? Sunt întrebări la care manifestanţii nu se vor sinchisi să răspundă, pentru că „duşmanul de clasă” a fost identificat în persoana lui Plahotniuc şi Filat, iar motive de răzvrătire sunt cu duiumul. În loc moldoveanul să înceteze a-i mai vota, el mai degrabă pierde timp şi energie pentru a protesta.

Rămâne la discreţia fiecăruia dacă se va prezenta sau nu la mitingul Plaformei „DA”. Important este să conştientizeze rostul unei asemenea acţiuni şi să-şi asume responsabilitatea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite