Victor Bodiu: „Până în martie Banca de Economii îşi poate reveni“
0
Preşedintele Consiliului de Administraţie al BEM recunoaşte că situaţia la instituţie nu e deloc roz, dar dă asigurări că au fost luate toate măsurile pentru a nu admite degradarea şi că clienţii şi partenerii n-ar trebui să intre în panică
În ultimele zile situaţia din jurul singurei instituţii financiare controlate de stat s-a tensionat. Au fost publicate rapoarte ce arătă că banca a înregistrat în 2012 pierderi-record de 313 milioane de lei. Potrivit aceloraşi date însă, la finele anului, activele lichide ale BEM erau mai mari de 3,3 miliarde de lei, în creştere cu un miliard faţă de 2011. Pe de altă parte, au fost făcute publice două rapoarte confidenţiale atribuite unei companii de audit şi unei echipe de consultanţă tehnică de la FMI. Între altele, experţii FMI constată că măsurile de redresare ar fi ineficiente şi avertizează că 31 martie 2013 este termenul-limită până când mai pot fi întreprinse măsuri pentru a salva banca. În caz contrar, aceasta ar intra în insolvabilitate. Victor Gurău, care reprezintă PCRM în Consiliul Municipal Chişinău, l-a învinuit chiar pe premierul Vlad Filat că ar falimenta intenţionat banca pentru a o prelua. În replică, Victor Bodiu, preşedintele Consiliului de Administraţie şi şef al Cancelariei de Stat susţine că e vorba de o campanie murdară şi dă asigurări că deja în martie semnele redresării vor deveni vizibile.
„Adevărul“: Aţi preluat administrarea băncii într-o perioadă destul de dificilă. Care au fost primele măsuri luate pentru a redresa situaţia?
Victor Bodiu: După luna iunie 2012, când am preluat şefia Consiliului de Administraţie (CA), şi mai târziu, la finele lunii iulie, când a fost destituită fosta conducere şi numită una nouă, acţiunile s-au axat în mare parte pe îmbunătăţirea parametrilor financiari şi menţinerea stabilităţii băncii. Cu regret, am moştenit o situaţie nu prea reuşită, tăinuită până atunci. Astfel, am aflat că fosta conducere a băncii nu a respectat normele de prudenţă financiară la acordarea creditelor. Aş putea spune că pe alocuri a fost chiar o politică frauduloasă, ceea ce a dus la deteriorarea semnificativă a portofoliului Băncii de Economii. CA a fost nevoit să solicite Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Afacerilor Interne să investigheze aceste cazuri, ca să putem recupera măcar o parte din banii acordaţi unor agenţi economici în mod fraudulos şi să fie trase la răspundere persoanele care au decis eliberarea acestor împrumuturi. Totodată, CA a adoptat un plan detaliat de acţiuni pentru sporirea eficienţei, capitalizarea băncii şi redresarea situaţiei dificile în care se afla instituţia. Planul a fost coordonat cu acţionarii, cu BNM şi cu partenerii de dezvoltare. Măsurile pe care ni le-am propus în august au dat deja rezultate. Da, profitul băncii a înregistrat o valoare negativă faţă de 2011, dar la restul parametrilor - depozite, capital etc. - s-a atestat o îmbunătăţire. Astfel, toţi partenerii şi clienţii ar trebui să fie încrezători în viabilitatea instituţiei.
Vorbiţi de fosta conducere, dar o perioadă preşedinte al CA a fost Veaceslav Mămăliga, consilierul Ministrului Finanţelor. De ce n-a luat măsuri, de ce nu raporta despre situaţia de la bancă? Mai ales că, după un control, Banca Naţională a atenţionat, încă în 2011, asupra practicii păguboase de creditare.
Despre ceea ce s-a întâmplat la BEM până în iunie 2012 ar trebui să-l întrebaţi pe consilierul ministrului. Ceea ce vă pot spune este că fosta conducere a BEM, în persoana lui Grigori Gacichevici, a oferit numeroase credite fără a informa Consiliul de Administraţie. Aceste tranzacţii erau însă în limita permisă pentru organul executiv şi astfel, formal, nu era încălcată legislaţia. O astfel de situaţie a fost posibilă şi din cauza că erau creditate firme juridice separate, care însă reprezentau acelaşi grup de persoane interesate. Controlul efectuat în 2011 de BNM a fost un prim semnal pentru acţionarul majoritar, statul, că trebuie luate măsuri. Dovadă sunt acţiunile întreprinse de la începutul anului 2012, inclusiv alegerea unui nou consiliu, destituirea lui Gacichevici şi a unui şir de persoane implicate în tranzacţiile de creditare sau care nu şi-au îndeplinit atribuţiile. Aşa că nu sunt de acord cu afirmaţia că nu s-au întreprins măsuri.
Putem spune că situaţia este şi o consecinţă a deciziei luate în iunie 2009 de BNM şi Guvern prin care activele şi pasivele falimentarei Investprivatbank au fost trecute la BEM?
Într-adevăr, Banca de Economii a preluat nişte active toxice de la Investprivatbank, însă au fost întreprinse mai multe măsuri ca acestea să nu ne creeze probleme. Totuşi, preluarea a influenţat activitatea băncii. De exemplu, a redus ritmul de creştere şi posibilităţile de angajare în alte tranzacţii, deoarece o cotă mare de lichidităţi a fost imobilizată, ca rezerve obligatorii, ca urmare a tranzacţiei cu Investprivatbank.
Din rapoartele băncii rezultă că în 2012 a crescut semnificativ volumul expunerilor mari - de la 380 de milioane la 2,3 miliarde de lei.
Această evoluţie a fost cauzată de reducerea Capitalului Normativ Total (CNT). Or, valoarea unei expuneri mari este calculată raportând angajamentele clientului faţă de bancă la CNT. În condiţiile în care valoarea CNT era de 800 de milioane de lei, un credit de 40 de milioane de lei nu era considerat drept expunere mare. Astăzi, dacă CNT este de 129 de milioane de lei, un astfel de împrumut devine deja expunere mare.
Unii specialişti vorbesc şi de faptul că banca ar fi fost adusă în mod intenţionat la această stare pentru a putea fi mai uşor preluată. Pe cât de real este acest pericol?
Din câte cunoaştem din toate interpelările făcute de noi la organele de anchetă, sunt deschise mai multe dosare penale pe anumite episoade, dar nu ştim care sunt capetele de acuzare şi cine anume figurează în ele. Cert este că politica de creditare a fost frauduloasă.
Se vorbeşte mult despre necesitatea privatizării instituţiei, ca soluţie pentru redresarea situaţiei. Ce credeţi despre o astfel de opţiune?
Din punctul meu de vedere, privatizarea este întotdeauna o opţiune bună. O bancă este condusă bine atunci când are în spate un grup puternic, fie acţionari interesaţi de dezvoltarea băncii şi care au destulă flexibilitate în ceea ce priveşte aportul de capital. Important este ca atunci când statul decide vânzarea să fie luate în calcul beneficiile directe pe care i le poate aduce acest pas, dar şi dezvoltarea sectorului în care activează această întreprindere. Din perspectiva actuală, este necesară redresarea situaţiei Băncii de Economii în aşa fel încât statul să poată obţine venituri maxime. Pe de altă parte, starea de lucruri pe pieţele internaţionale arată că băncile mari nu caută să-şi extindă afacerile, ci, din contra, le restrâng, iar asta nu facilitează venirea unui investitor strategic.
Cine ar fi interesat de provocarea unor scandaluri în jurul BEM? Poate concurenţii? Sau la mijloc sunt şi interese politice?
Sper că colegii de la alte bănci nu se ocupă cu astfel de practici şi suntem într-o competiţie onestă. Totodată, în ultimul timp se fac multe declaraţii, inclusiv la nivel politic, ceea ce ne duce la gândul că cineva are un interes clar ca lucrurile la BEM să nu meargă aşa cum ne dorim.
Aveţi una dintre cele mai mari lichidităţi pe sistemul bancar. Nu este cerere de credite din partea clienţilor sau de vină este politica prudenţială?
Într-adevăr, banca are un grad sporit de lichiditate, aşa că putem afirma că deponenţii şi clienţii băncii se află în afara oricărui risc. În acelaşi timp, din iunie 2012 se atestă o micşorare a cotei creditelor eliberate de bancă şi, în general, pe piaţă se atestă o cerere scăzută de bani.
Instituţia a scos la vânzare mai multe active gajate de cei care au luat credite. Există anumite rezultate?
Toate activele sunt expuse în corespundere cu interesele debitorului şi interesele băncii şi prima licitaţie se face la valoarea datoriei, şi nu le cea de gaj. Dacă le-am expune la preţuri foarte mici, aceasta ar genera vânzări imediate. Scopul este de a transforma în lichidităţi aceste active care sunt o povară pentru bancă. Cu regret însă în prezent însă pe piaţă nu există cerere mare de imobile, utilaje etc.
Care sunt obiectivele principale pentru anul 2013?
Avem două priorităţi: lucrul cu activele toxice şi dezvoltarea băncii şi a produselor bancare. Pe termen scurt, obiectivul de bază este ca în martie CNT să se încadreze în limitele normelor din sistemul bancar, adică să fie mai mare de 200 de milioane de lei. BEM este o bancă de sistem şi dacă ea are probleme acestea pot influenţa întregul sistem bancar. Sunt doar patru-cinci astfel de bănci. Vrem să-i asigurăm pe toţi clienţii şi partenerii noştri că nu sunt premize pentru îngrijorare şi că toate aceste dificultăţi vor fi depăşite.
Se încarcă comentariile...
