Veaceslav Negruţa: Kroll lasă să se înţeleagă că „Grupul Şor“ are rol important în furtul miliardului

Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, expert Transparency International-Moldova, susţine că raportul Kroll lasă de înţeles că nu doar „grupul Şor” este parte, ci că rolul lui în realizarea acestei spălătorii şi a acestei inginerii financiare este unul important. De cealaltă parte, actualul ministru al Finanţelor, Octavian Armaşu, dă asigurări că statul va pune mâna pe averile celor care se fac vinovaţi de furtul miliardului.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Veaceslav Negruţa a declarat că cel de-al doilea raport Kroll confirmă cele spuse în primul raport şi descrie şi ingineriile, şi maşinăria furtului şi a fraudelor bancare care au avut loc în Republica Moldova. Acesta indică mai multe detalii, apar şi mai multe jurisdicţii în care o parte din banii extraşi au plecat. În ceea ce ţine de aşteptări vizavi de acest raport, expertul spune că acestea, de fapt, sunt argumentate, pentru că societatea are dreptul să-şi cunoască „eroii” şi ceea ce s-a întâmplat în 2014, pentru că, până la urmă, fiecare dintre cetăţeni este pus în următorii 25 de ani sau 24, din câţi au mai rămas, să plătească pentru aceste găuri create în sectorul bancar, cum spune şi raportul Kroll-2 în acest extras, prin acţiuni coordonate.

„Toată această povară este transpusă pe umerii contribuabililor, iar 2017 este un exemplu elocvent când practic întreaga sumă care s-a plătit de la bugetul de stat către Banca Naţională sunt bani bugetari, şi nu bani recuperaţi în urma investigării fraudelor”, a notat Veaceslav Negruţa. Expertul a mai spus că fiecare cetăţean are dreptul să exercite presiuni asupra instituţiilor statului ca acele 15 miliarde de lei, identificate în raportul „Kroll” şi confirmate de către Banca Naţională, şi care sunt pretenţii financiare faţă de acest grup principal figurant în raportul „Kroll”, să fie recuperate, pentru că asta e cea mai scurtă cale de a avea banii readuşi acasă. Aceşti bani să fie depuşi în trezoreria statului şi, respectiv, să dispară această datorie de 13 miliarde de lei, pe care fiecare cetăţean o simte acum.

Într-un alt interviu, actualul ministrul al finanţelor cheamă cetăţenii să se înarmeze cu puţină răbdare. „Noi suntem în aşteptarea unor evenimente în viitor, care ne vor ajuta să obţinem anumite mijloace pentru a acoperi această datorie care şi-a format-o statul faţă de Banca Naţională. Noi am fost nevoiţi să facem lucrul acesta. Deci, eu n-o să mă apuc să judec cum a fost luată decizia atunci, în 2013-2014, că aşa trebuia să fie garanţia, că trebuia să fie mai mică, au fost mai multe discuţii… Când am preluat eu mandatul, deja era formată iată aşa o obligaţie a statului, care ne-a ajutat să păstrăm încrederea cetăţenilor în bănci şi astăzi cetăţenii ţin banii în bănci”, menţionează ministrul.

Octavian Amraşu a declarat că acum statul şi-a asumat această obligaţiune, deci au fost emise valori imobiliare de stat care trebuie deservite timp de 25 de ani. Ministrul dă asigurări că autorităţile depun toate eforturile ca să găsească surse prin care să acopere această datorie, fără ca să pună o povară suplimentară pe bugetul statului, adică alte surse, cum ar fi banii de la lichidarea băncilor, statul va pune mâna pe averile celor care sunt vinovaţi sau de spălarea banilor, sau de furtul acelui miliard şi în felul acesta să fie diminuat acel impact asupra propriu-zis a bugetului de stat.