Tentativă de asasinare a lui Plahotniuc? Anunţul făcut de Ministerul ucrainean de Interne

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO pdm.md
FOTO pdm.md

Angajaţi ai Poliţiei naţionale din Ucraina, ai Serviciului Frontierei de Stat şi lucrători din cadrul Procuraturii Generale ucrainene au dejucat, vineri după-amiază, o tentativă de asasinare a oligarhului Vlad Plahotniuc, a anunţat ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, în cadrul unui briefing de presă.

Avakov a declarat că vineri, 7 aprilie, în jurul 14.00, „am reuşit să prevenim uciderea la comandă a unui politician şi om de afaceri din Republica Moldova“, citat de Agora.md.

Potrivit şefului Poliţiei naţionale ucrainene, Serghei Kneazev, s-a acţionat simultan la Chişinău şi la Kiev pentru depistarea şi reţinerea membrilor unei grupări criminale internaţionale. Din primele informaţii, organizatorii planului au fost reţinuţi la Chişinău, iar cei care urmau să execute planul, la Kiev.

Kneazev a anunţat că au fost reţinuţi toţi membrii grupării: clienţi şi executori. Au fost făcute mai multe percheziţii la mai multe adrese din Chişinău, de unde s-au ridicat arme şi bani.

Cine este Vlad Plahotniuc

Democratul Vlad Plahotniuc este un politician şi om de afaceri controversat, considerat cel mai puternic oligarh din Republica Moldova. Se presupune că este unul dintre cei mai bogaţi oameni din dreapta Prutului, iar averea sa s-ar situa între 300 de milioane si un miliard de dolari. 

Plahotniuc şi-a câştigat primii bani în anii 1990 din exportul de vinuri in Rusia. În CV-ul plasat pe site-ul Parlamentului atunci când acesta era deputat, fostul parlamentar mentionează doar că în anii 1993-1998 a avut „diverse activitati in domeniul marketing si publicitate“. Potrivit unor surse neoficiale, ar fi fost implicat şi în servicii de turism, care se rezumau la trimiterea fetelor din Republica Moldova să lucreze peste hotare in calitate de dansatoare.

Anul 2001 poate fi considerat unul de cotitura pentru Plahotniuc. El ajunge directorul general al Petrom Moldova, subsidiara a celei mai mari companii româneşti. A condus compania aproape noua ani, transformand-o în una dintre liderii pieţii. În decembrie 2003, Vlad Plahotniuc obţine controlul asupra 35% din acţiunile Petrom Moldova, pe care le va vinde la finele anului 2008 contra sumei de 24 de milioane de euro.

În anii 1998-2001 Plahotniuc a fost coordonator al firmelor ce se ocupau cu distribuţia şi comercializarea ţigărilor de la întreprinderea Tutun-CTC, pe atunci una dintre cele mai profitabile afaceri. O confirmare a legaturilor cu „businessul“ cu tigari este si faptul ca ulterior directorii pe finante si economie de la Tutun-CTC au migrat in aceleasi functii la Petrom Moldova si apoi la Victoriabank.

În anii 2004-2007 Vlad Plahotnciuc devine partener neoficial cu Viorel si Victor Ţopa, cu ajutorul cărora preia controlul asupra mai multor business-uri precum Victoriabank, postul Prime TV, dar si dezvoltă afaceri în domeniul hotelier, aviaţie, imobiliare, asigurări. Plahotniuc are afaceri şi cu Oleg Voronin, feciorul preşedintelui republicii.

Plahotniuc, omul cu dublă identitate

În  2009 Vladimir Plahotniuc a cerut României să-i fie schimbat numele în Vladimir Ulinici. Ulinici este numele de fată al mamei lui Vladimir Plahotniuc. Datele personale ale politicianului coincideau întocmai cu cele ale cetăţeanului român Ulinici, de la data şi locul naşterii până la numele copiilor săi. În 2010, Vladimir Ulinici solicita în România schimbarea numelor pentru cei doi copii ai săi, Timofei şi Inochentie, din Plahotniuc în Ulinici. Plahotniuc nu a anunţat autorităţile Republicii Moldova că şi-a schimbat numele. Milionarul a explicat că şi-a schimbat numele lui în actele din Romînia, pentru a-şi feri copii de „prejudecăţi“.

La începutul anului 2009 ziarul Moldavskie Vedomosti publică şi prima fotografie cu Plahotniuc.

Prima apariţie publică bine regizată a lui Vlad Plahotniuc a avut loc în iunie 2010, la un post de televiziune ce-i aparţine. În 2010, creează fundaţia Edelweis şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova. În ajunul alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, apare pe listele PD şi, cu această ocazie, îşi declară în premieră averea. Vlad Plahotniuc a executat funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului în perioada 30 decembrie 2010 – 15 februarie 2013.  

Anii 2011-2013 au fost marcaţi de rivalitatea dintre el şi ex-premierul Vlad Filat, care l-a numit „păpuşar“ şi chiar a promis o campanie contra atacurilor de tip raider, la care şi-ar fi adus contribuţia şi Plahotniuc. Totodată, se află într-un veritabil război cu oamenii de afaceri Viorel şi Victor Ţopa, care îl acuză de preluarea afacerilor şi de faptul că ar controla justiţia.

Monitorizat de Interpol

În 2012 au apărut informaţii că ar fi fost monitorizat de Interpol, pentru presupuse activităţi de „asociere la grupuri criminale, crimă organizată şi spălare de bani“. După criza politică din primăvară anului 2013 rămâne doar simplu deputat, a avut mai puţine aparţii publice. Rămâne însă unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri şi politicieni din ţară, iar despre influenţa sa vorbeşte faptul că multe structuri şi întreprinderi ale statului sunt administrate de persoane apropiate de el.

În martie 2015, când se ducea spre Vladimir Putin, preşedintele Kârgâzstanului, Almazbek Atambayev, a avut o escală de patru ore în Republica Moldova pentru a se întâlnit cu Vlad Plahotniuc. 

Plahotniuc nu a trecut niciodată niciuna dintre afacerile saşe în declaraţiile de avere şi venituri pe care a fost obligat să le depună, an de an, cât timp a fost membru al Parlamentului de la Chişinău. Comisia Naţională de Integritate (CNI), organul din Republica Moldova abilitat să verifice averile funcţionarilor, este atribuit lui Vlad Plahotniuc. 

Avionul privat

Avionul atribuit lui Plahotniuc  – şi care a fost folosit de mai multe ori de fostul preşedinte Vladimir Voronin, pentru deplasări în străinătate –, aparţine, în acte, companiei Nobil Air. Pe lângă Voronin, şi Marian Lupu, liderul partidului din care face parte Plahotniuc, a zburat cu Nobil Air. Aceste deplasări ale demnitarilor au fost, evident, plătite de stat, care a achitat sute de milioane de lei companiilor Nobil Air şi Air Clasica. 

O investigaţie publicată în mai de Business New Europe, bazată pe raportul întocmit de compania de audit Kroll asupra devalizării celor trei bănci, dar şi pe documente furnizate de o instanţă londoneză, arată că mai multe firme-paravan înregistrate în Scoţia au fost implicate în devalizarea băncilor moldoveneşti, la sfârşitul anului trecut. Aceleaşi societăţi din Scoţia au fost folosite în trecut de oligarhul Vladimir Plahotniuc în operaţiuni de tip „atacuri raider”.

Trei dintre cele opt firme scoţiene numite în raportul realizat de compania de audit Kroll privind devalizarea băncilor moldoveneşti au legături cu Plahotniuc.

Oligarhul neagă orice implicaţie în cazul BEM

Plahotniuc, al carui nume „figureaza aproape in toate scandalurile de coruptie din Moldova", dupa cum scria Deutsche Welle, a demisionat în vara 2015 din Parlamentul de la Chisinau „sub presiunea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova", potrivit Deutsche Welle. „Dimpotrivă, voi fi mult mai activ şi eficient în partid, şi în plan politic. Mă retrag din Parlamnent pentru că vreau în perioada următoare să-mi dedic timpul întâlnirilor cu oamenii”, a adăugat Plahotniuc. 

Pe 15 octombrie 2015, Vlad Plahotniuc declară că-şi autosuspendă calitatea de prim-vicepreşedinte al PD-ului pentru a nu pereclita ancheta în cazul BEM. Autosuspendarea lui Plahotniuc a avut loc în ziua arestării fostului premier Vlad Filat sub acuzaţia de luare de mită şi abuz în cazul devalizării Băncii de Economii. „Nu am avut niciodată vreo implicare în acest caz, dar consider că e important ca în acest moment să fac acest demers, pentru a nu lăsa campaniile de manipulare să afecteze activitatea instituţiilor de drept, dar şi imaginea partidului din care fac parte”, scria Plahotniuc. El promitea că autosuspendarea o să dureze „până la clarificarea anchetei în cazul BEM”. În noul mesaj despre revenirea în politică, Vlad Plahotniuc nu mai spune nimic despre această anchetă 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite