Institutul Oncologic, în criză de proteze mamare

Autorităţile promit că de la anul toate femeile care au rămas fără sâni după ce au fost tratate de cancer vor primi gratuit proteze mamare. Pe de altă parte, medicii spun că nu au de unde să le ofere.

Moldovencele care au suferit operaţii de extirpare a sânilor ar putea beneficia, de anul viitor, de proteze mamare gratuite, după ce Parlamentul a aprobat săptămâna trecută, în prima lectură, un proiect de lege în acest sens. Deşi pe hârtie iniţiativa de reabilitare socială şi psihologică este încurajatoare pentru femeile afectate de cancer mamar, în realitate responsabilii de la Institutul Oncologic nu pot asigura toate pacientele cu proteze.

„Am estimat un necesar de circa 600 de proteze mamare pe an, însă nu ştim de unde am putea să le luăm. Ne vom adresa Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Poate, reuşim să le cumpărăm din vreun fond de rezervă“, susţine directorul Institutului Oncologic, Victor Cernat.

Specialistul principal al Ministerului Sănătăţii în Oncologie, Vasile Jovmir, declară că numărul femeilor care au nevoie de astfel de dispozitive este mult mai mare. „Pe an, operăm în jur de 2.000 de femei cu cancer mamar şi toate au nevoie de proteze. Aceste perniţe de silicon se aplică pe interiorul sutienului şi au doar un rol estetic. În acelaşi timp, le ajută să depăşească un prag psihologic“, precizează oncologul.

TREBUIE SCHIMBATE PERIODIC

Potrivit medicului, din cauza numărului mic de proteze primite de spital, pacientele care-şi permit îşi cumpără singure perniţele de silicon, în funcţie de mărimea necesare, la preţuri cuprinse între 60 şi 90 de euro bucata. „Anul acesta, am primit circa 200 de proteze de la câteva organizaţii de binefacere din Germania şi le-am epuizat repede. O proteză pentru sâni are perioada de valabilitate de doi-trei ani maxim, după care trebuie schimbată. În străinătate, acestea sunt înlocuite gratuit o dată pe an“, afirmă Vasile Jovmir.

Am estimat un necesar de 600 de proteze pe an, însă nu ştim de unde să le luăm. Ne vom adresa la CNAM. Victor Cernat, director Institutul Oncologic

RECONSTRUCŢIA, MAI COSTISITOARE

Deputatul democrat Valentina Stratan, membră a Comisiei parlamentare sănătate, spune că, din lipsa banilor, moldovencele recurg la tot felul de artificii pentru a-şi păstra formele. „Fiecare descurcă aşa cum poate. Am văzut femei care-şi confecţionează pernuţe şi din seminţe de in, însă acestea sunt grele. Nu cred că anul acesta va fi adoptat proiectul de lege în lectură finală. În afară de asta, trebuie să vedem cum facem pentru a legaliza reconstrucţia glandei mamare. Aici nu avem încă un cadru legal, iar medicii care recurg la această procedură sunt uneori învinuiţi“, explică parlamentarul.

În Republica Moldova, asfel de operaţii sunt efectuate doar la câteva clinici private. O intervenţie costă între 1.000 şi 2.000 de euro, în funcţie de metoda utilizată, şi poate fi făcută abia peste doi-trei ani după extirparea sânului, pentru a evita recidivarea bolii. Anul trecut, la evidenţa Institutului Oncologic au fost 9.200 de paciente cu cancer mamar. În jur de 70% din cazuri sunt depistate la femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani, iar 6% - la cele de 40-49 de ani.

4 femei sunt depistate zilnic cu cancer mamar, iar alte două mor din cauza tumorilor la sâni, potrivit specialistului Vasile Jovmir.