Locuinţă protejată pentru victimele violenţei domestice. Portretul femeii agresate, realizat de un psiholog
0În cadrul centrului, victimele vor beneficia de găzduire, informare şi consiliere şi sprijin în vederea adaptării la o viaţă independentă activă, precum şi de servicii pentru reabilitarea şi reinserţia socială.
Prima locuinţă protejată dedicată victimele violentei domestice din judeţul Sălaj va deveni funcţională începând de luni, 16 martie. Spaţiul a fost amenajat prin proiectului "Venus-Împreună pentru o viaţă în siguranţă", derulat de către Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi şi implementat la nivel local de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj. Valoarea investiţiei depăşeşte un milion de lei şi are ca obiectiv furnizarea serviciilor de găzduire, informare şi consiliere şi sprijin în vederea adaptării la o viaţă independentă activă, precum şi reabilitarea şi reinserţia socială a victimelor ale violenţei domestice. Pentru a asigura securitatea şi siguranţa victimelor violenţei domestice, adresa centrului este secretă.
În cadrul proiectului va exista un cabinet de consiliere vocaţională şi vor fi organizate grupuri de suport pentru victimele violenţei domestice.
În acest spaţiu victimele violenţei domestice vor putea fi găzduite pe o perioadă de cel mult 12 luni, susţine Alexandru Başa, coordonator local al proiectului: "Serviciile sociale vor fi furnizate pentru şase victime ale violenţei domestice şi, în funcţie de nevoile lor, complementar vor beneficia de consiliere psihologică, consiliere juridică, asistenţă socială, consiliere vocaţională, orientare şi formare profesională, ocuparea forţei de muncă şi reintegrare socială, asistenţă medicală. Victimele vor beneficia nu doar de găzduire, ci şi de oportunităţi de formare şi reconversie profesională, în vederea asigurării securităţii personale şi a independenţei economice şi de a se desprinde din mediul captiv domestic".
Primii şase beneficiari au fost selectaţi dintr-un total de 42 de solicitanţi, în baza unor criterii precum existenţa unui ordin de restricţie provizoriu sau devinitiv, lipsa unui venit propriu.
Fără încredere în propria persoană
Psihologul Ioana Bota (foto stânga - n.n.), cea care îi va consilia pe viitorii beneficiari, a făcut pentru "Adevărul" portretul victimei violenţei domestice: "Sunt femei cu o pregătire educaţională limitată, fără un loc de muncă, cu unul sau mai mulţi copii în îngrijire. Au dificultăţi în ceea ce priveşte încrederea în sine, capacitatea de a-şi exprima propriile nevoi şi emoţii, ori asumarea unor riscuri, iar asta vine în cele mai multe cazuri din lipsa unui suport. În majoritatea cazurilor vorbim despre femei care nu au sprijin de la cineva, nu au o prietenă apropiată care să îi ofere încredere şi suport, nu mai sunt în contact cu familia lărgită - pentru că unul dintre lucrurile pe care abuzatorul le face este să rupă victima de propria familie ori de cei care ar putea-o ajuta".
Ioana Bota mai spune că femeile care devin victime ale violenţei domestice nu vor să apeleze la servicii specializate din cauza culturii în care au fost educate, a mediului în care au trăit şi acceptă cu mare greutate să îşi spună problemele din familie. "Din păcate încă este destul de puternică cultura în care nu vorbim despre ce se întâmplă la noi în casă. Inclusiv copiilor li se spune să nu dea din casă. Aşa se ajunde în situaţia în care aceste femei şi copiii lor duc zi de zi o dramă, ce iese câteodată la suprafaţă, asemeni unui aisberg, când când ceva se rupe, când apare un conflict extrem de puternic ori se produce o tragedie. Abia atunci ni se face cunoscut cazul", explică psihologul.
Nevoia de a ţine o mască
Specialistul susţine că femeile care apelează la terapie nu doresc ca povestea lor să fie ştiută, nu vor să vorbească şi altora, în cadrul grupurilor de suport, spre exemplu, despre problema lor: "Apare ruşinea, nevoia de a ţine o mască, de a crea impresia că în familia lor totul e bine, e roz, şi asta deoarece în societatea noastră ne plac aparenţele şi să nu vorbim despre ce se întâmplă cu adevărat. Cele mai multe se simt vinovate pentru sentimentele lor, pentru furie, pentru problemele copiilor; este dureros când îţi spun că nu sunt suficient de bune pentru ele însele, pentru odraslele lor, şi chiar se îndoiesc de buna noastră intenţie. Sunt suprinse când le dăm dreptate, când le spunem că tot ceea ce trăiesc - ruşinea, nemulţumirea legată de propria persoană - sunt realităţi, când le explicăm că nu au o problemă de sănătate mentală, ci o suferinţă, una pe care o poartă de ani de zile, pe care pot să o spună şi de care se vor vindeca dacă vor vorbi despre ei şi o vor "da" altora. Pentru că atunci ne vindecăm din astfel de suferinţe, când putem să le dăm mai departe".
Peste 300 de fapte de violenţă domestică
Statisticile Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj arată că în cursul anului 2019, au fost sesizate peste 300 de fapte de violenţă domestică, 59% fiind cazuri de lovire şi alte violenţe, 21% abandonuri de familie, iar aproape 6 procente, ameninţări. De asemenea, tot în domeniul violenţei în familie, anul trecut a fost mai fost sesizate două cazuri de rele tratamente aplicate minorului, o tentativă de omor şi un omor.
În ceea ce priveşte ordinele de protecţie provizorii, anul trecut, poliţiştii sălăjeni au emis 58 de astfel de documente, 40 dintre ele în mediul rural.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
