Memoria unui erou anticomunist din Sălaj va fi recuperată de CICCR
0Rămăşiţele unui erou anticomunist vor fi deshumate marţi la Gâlgău (pe Someş) de către o echipă a Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR). Aurel Ionac a fost, înainte de victimă a Securităţii, soldat medaliat pentru fapte de armă.
O echipă specializată în identificarea amplasamentului şi deshumarea victimelor Securităţii comuniste se va afla marţi în judeţul Sălaj, pentru o acţiune de recuperare a osemintelor lui Aurel Ionac, la Gâlgău. Echipa coordonată de către dr. Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, va demara operaţiunea de la ora 10.00. Conform unui comunicat al CICCR, mobilizarea specialiştilor în localitatea de pe Someş este urmare a unei solicitări de deshumare venite din partea urmaşilor lui Ionac: fiica Szervaczius Elena şi nepotul Szervaczius Laszlo.
Ucis de cadrele Securităţii din Dej
Ionac Aurel şi-a manifestat opoziţia în cadrul comunităţii locale faţă de noua orânduire, după instaurarea regimului comunist. Devenit un personaj incomod, el a intrat în atenţia şi supravegherea organelor de securitate din oraşul Dej, în special a maiorului Nicolae Briceag, şeful de atunci al Serviciului Securităţii Poporului pentru fostul judeţ Someş. Din dispoziţia personală a lui Briceag, Aurel Ionac a fost ridicat de acasă în ziua de 21 august 1950 şi executat în cursul nopţii prin împuşcare, la marginea localităţii Gâlgău. Din informaţiile pe care le deţine CICCR, crima a fost înfăptuită de către securistul Constantin Vieru, alături de care s-au aflat Dobondi Ludovic şi Augustin Tomşa. Crima a fost săvârşită cu premeditare, la ordin, fără să existe vreo sentinţă judecătorească de condamnare în privinţa victimei.
Potrivit CICCR, cadavrul lui Ionac a fost îngropat în dimineaţa zilei de 22 august sau, după unele surse, în ziua următoare, de către trei localnici din Gâlgău – Carol Bobos, Ioan Suian şi Alexandru Ionac. Cei trei au fost luaţi cu forţa de acasă pentru a înhuma victima. Groapa a fost făcută în imediata apropiere a locului crimei.
Certifificatul de deces a fost eliberat abia în anul 1968, în urma unei cereri pe care văduva lui Ionac a trimis-o Procuraturii Generale a Republicii Socialiste România. Decesul a fost consemnat în Registrul Stării Civile de la Primăria Gâlgău după 18 ani. Văduva a reuşit să afle împrejurările exacte ale morţii soţului său abia în anul 1993, când doi dintre au dat fiecare câte o declaraţie autentificată în care relatează cum a fost îngropat cadavrul lui Aurel Ionac.
„Duşmanul poporului”, fost soldat medaliat în război
Ionac s-a născut la 26 ianuarie 1907 în comuna Gâlgău (pe Someş) şi a urmat şcoala primară de şapte clase în satul natal. La 1 februarie 1927 a intrat în armată ca voluntar pentru satisfacerea stagiului militar obligatoriu. În august 1928 a fost trimis la Şcoala de Subofiţeri de Infanterie de la Braşov şi înaintat la gradul de sergent major după absolvire. Pentru faptele de arme din timpul celui de al doilea Război Mondial a fost recompensat cu mai multe medalii şi ordine militare.