Cum sărbătoresc românii de la sate 1 Mai. De ce se păstrează cu sfinţenie obiceiul de a bea vin cu pelin neapărat de Armindeni

Ziua de 1 Mai este cunoscută şi sub denumirea populară de Armindeni, considerat protectorul vegetaţiei, al animalelor, al holdelor semănate, viilor şi livezilor, precum şi al oamenilor. În satele României, oamenii încă mai păstrează obiceiurile de Armindeni, sărbătoare încărcată de semnificaţii şi superstiţii.

Numele de Armindeni provine de la cuvântul de origine slavă ierminden, care înseamnă ziua Sfântului Ieremia. În funcţie de regiunea ţării,  Armindenul este cunoscută sub diverse denumiri - Ziua Pelinului, Ziua Beţivului, Maiul, Băui sau Păui, denumiri ce au la bază anumite practici ritualice sau aspecte inspirate din natură. 

Tradiţia spune că „pentru a fi sănătoşi tot anul”, de 1 Mai nimeni nu trebuie să muncească. Nu se lucrează nici în gospodărie, dar nici pe câmp, pentru ca recoltele să fie ocolite de furtuni şi grindină.

Obiceiurile şi tradiţiile legate de Armindeni diferă de la o zonă a ţării la alta.Potrivit etnografului Dan Ravaru, de Armindeni, oamenii de la sate se trezesc dis de dimineaţă, să se spală cu rouă şi mestecă o bucată de pelin, pentru a fi feriţi de boli tot anul. Gospodarii îşi împodobesc porţile cu ramuri verzi pentru bunastare.

"În Moldova şi Muntenia, de Armindeni se merge la iarbă verde, se frige carne de miel, se bea vin roşu cu pelin, întrucât se crede că acesta înnoieşte sângele şi vor fi sănătoşi tot anul. La petrecere sunt aduşi lăutari, se fac urări reciproce şi rostogoliri prin iarbă, peste tot domneşte o atmosferă de veselie, de bună dispoziţie. La întoarcerea acasă se aduce pelin şi liliac", a declarat pentru Adevărul, etnologul vasluian Dan Ravaru.

Tot în zona Moldovei, din tulpina pomului de Armindeni se făcea steagul de nuntă iar în unele sate se practica bătaia cu urzici.

În Transilvania şi Banat ţăranii înfing în pământ un copac în faţa caselor unde sunt fete de măritat. Crengile acestuia sunt tăiate până la vârf, ele se veştejesc, dar trunchiul uscat rămâne pe loc până la următoarea recoltă. Din lemnului lui se face apoi un foc în cuptor pentru coacerea pâinii din noua recoltă. Fiecare familie împodobeşte intrările caselor cu crengi verzi.  

De Armindeni, pelinul se poartă la pălărie, la brâu sau în sân, se pune la icoană, la fereastră, în aşternuturi şi sub prag, pentru a fi alungaţi strigoii, ielele şi duhurile rele. ”Pelinul este o plantă magică,   folosită frecvent în leacurile populare, iar dacă este recoltat  chiar în ziua de 1 mai este tamaduitor de boli şi se pastrează ca plantă de leac de-a lungul intregului an", explică etnograful Dan Ravaru.

Armindeniul este cunoscută şi ca sărbătoarea boilor. În aceastã zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă, existând superstiţia că animalele ar putea muri. Sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.
De Armindeni, în anumite zone ale Moldovei are loc şi "băutul Mărţişorului", o petrecere câmpenească ocazionată pentru scoaterea mărţişorului de la piept sau legat la mânã în ziua Dochiei (1 martie).  Femeilor le este interzis să frământe pâine însă le este recomandat să semne castraveţi, pepeni sau fasole, pentru a avea rod bun. O altă tradiţie spune că dacă de Armindeni va ploua, şi în următoarele 40 de zile vor fi precipitaţii.

Mai puteţi citi:

Credinţe populare. De ce împart gospodinele plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr, iar morţii aşteaptă la poarta Raiului să revină pe pământ

Sfântul Gheorghe - tradiţii şi superstiţii: cel care zădărniceşte vrăjile şi le arată comorile celor aleşi. Cine doarme azi va fi somnoros tot anul