REPORTAJ EXCLUSIV: Viaţă de ţigan ca de taliban: femei bătute cu sălbaticie şi săracie cruntă

De fiecare dată când se îmbată, bărbaţii din Bencecu de Jos îşi bat femeile cu sălbăticie şi le scot în frig . Decorul este completat de copiii crescuţi în mizerie, colibe în care se înghesuie câte 10 persoane sau relaţiile incestuoase. Adevarul de Seara Timisoara va prezinta un reportaj exclusiv despre satul in care tiganii traiesc ca talibanii.

Un indicator care arată spre dreapta un drum de cinci kilometri conduce în satul Bencecu de Jos, aparţinător comunei Pişchia. Pe lângă casele renovate, cu geamurile schimbate în termopan, câteva străzi cotite duc într-o colonie ţigănească unde viaţa este o continuă luptă.

CLICK AICI PENTRU MAI MULTE POZE

Repetenţii de azi, infractorii de mâine

Târându-şi bocancii grei sau sandalele de vară prin noroiul proaspăt dezgheţat, micuţii se adună în jurul străinilor. E suficient să spui că eşti de la ziar şi afli tot ce nu a făcut primarul pentru familiile din colonie. Nici măcar existenţa copiilor, singura sursă de venit, nu mai este profitabilă pentru „Gheorghevicii” din Bencecu de Jos. „Mai iau numai un milion opt sute alocaţie. Pentru unul nu mai îmi dă că nu-l mai primeşte la şcoală că de trei ani e tot în clasa întâi”, mai spune femeia care susţine că e dispusă să muncească orice pentru bani. Familiile din colonie au în medie cinci copii, iar în situaţia băiatului repetent sunt şi alţii, care fie nu merg la şcoală deloc, fie o abandonează înainte de a învăţa ceva.

Despărţită de verişor, împreunată cu unchiul

Zecile de copii sunt crescuţi în mizerie, în case de pământ, fără electricitate, majoritatea formate dintr-o cameră în care dorm cel puţin opt persoane. „De două luni nu am spălat hainele copiilor, că nu am avut sodă. Acum mi-a dat nănaşa un pic de sodă şi pot să spăl”, spune Niculina Gheorghevici pentru reporterii Adevarul de Seara Timisoara.



Călin Gheorghevici este printre puţinii copii care merg la şcoală şi are şi rezultate. Părăsit de mamă, băiatul de 13 ani împarte cu tatăl său o cameră de pământ al cărui tavan stă să pice. Copiii de aici nu ştiu sau nu îndrăznesc nici măcar să viseze. Niciunul dintre ei nu ştie să răspundă la întrebarea: „Ce vrei să te faci când o să fii mare?”. În cartierul de ţigani din Bencecu de Jos trăiesc 16 familii. Toţi sunt neamuri între ei şi au acelaşi nume: Gheorghevici, iar relaţiile incestuoase au apărut inevitabil. „Fiică-mea avea 14 ani şi a prostit-o nepotul meu, verişorul ei primar. După aia a lăsat-o el şi s-a împreunat cu cumnatu-miu, unchiul ei, fratele soţului meu. De asta ne şi bate Dumnezeu”, recunoaşte Floarea Gheorghevici.

Potrivit unor surse din apropierea familiilor, bătăile la care sunt supuse femeile sunt desprinse din filmele de groază. Surse neoficiale spun că femeile ajung în situaţia de a fi bătute şi scoase afară, ajungând să doarmă acoperite cu pătura lângă cal pentru a nu muri de frig. Aceleaşi surse spun că femeile sunt legate de picioare şi slobozite în fântână ca să scoată apă cu găleata. Femeile din colonie se feresc să vorbească despre acest subiect. O singură plângere a unei femei bătute a ajuns însă şi la poliţie, iar dosarul a fost soluţionat. „Este drept că infracţionalitatea a crescut în ultimii doi ani, dar sunt fapte minore”, a spus şeful de post din Pişchia, Doru Stancu, pentru reporterii Adevarul de Seara Timisoara.

Femei torturate de concubini beţivi

„Ăsta-i adevărul. Sunt chinuite femeile aici. Din orice motiv sunt bătute, le dă cu piciorul în burtă şi le târâie, mai ales la beţie”, recunoaşte însă Floare Gheorghevici. Chiar dacă iniţial spune că femeile nu sunt bătute, Paulina Radu, o bătrână din colonie, povesteşte că este arbitrul ţiganilor. „Unde aud că e un scandal mă duc să-i liniştesc. Altădată îmi iau şi eu câte una”, mărturiseşte femeia.



Viaţa ca-n Evul Mediu

Primarul localităţii Pişchia, Ioan Sas, spune că ştie situaţia localnicilor. „Eu încerc să-i ajut pe oameni în măsura în care pot, dar e foarte greu. Nici poliţia nu ştie ce mai e pe acolo”, a spus primarul. Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş (DGASPC) nu cunosc situaţia. „Responsabilitatea îi aparţine serviciului social al primăriei comunităţii respective”, a spus directorul DGASPC Timiş, Rodica Negrea. Referitor la femeile abuzate, Rodica Negrea a spus că dacă ele nu solicită sprijinul se poate interveni din oficiu, dar dacă îl refuză nu se poate face nimic.