Statisticile recente ale OMS situează România între ţările europene cu cea mai mică speranţă de viaţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
pensionari

Alimentaţia nesănătoasă este unul din cei patru factori de risc, alături de fumat, consum de alcool şi inactivitatea fizică, ce contribuie la apariţia majorităţii bolilor cronice importante.

Autorităţile sanitare din Dâmboviţa organizează, în luna octombrie, campania de informare şi educare dedicată informării despre alimentaţia sănătoasă, respectiv semnificaţia consumului de fructe, legume, verdeţuri şi cereale integrale asupra organismului. 

Alimentaţia nesănătoasă generează obezitate la copii, în creştere alarmantă în Europa şi întreaga lume, cu consecinţe importante asupra sănătăţii fizice şi mentale a copiilor şi un risc semnificativ de multiplicare a bolilor cronice la copii şi adulţi. Alimentaţia nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică creşte semnificativ riscul de boli cronice netransmisibile la adulţi: în special boli cardiovasculare (BCV), cancer, hipertensiune arteriala (HTA), obezitate şi diabet zaharat de tip 2 (DZ2).

Statisticile recente ale Organizaţiei Mondiale ale Sănătăţii (OMS) situează România între ţările europene cu cea mai mică speranţă de viaţă (locul 35). 

„Primele 5 cauze de deces se referă la afecţiuni având legătură directă cu stilul de viaţă şi implicit cu alimentaţia: boala coronariană, accidentul vascular, HTA, boală hepatică şi cancerul, în cazul acestora alimentaţia jucând un rol important. Astfel, o dieta săracă în cereale integrale este definită ca un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de mai puţin de 90 grame de cereale integrale este considerat al doilea factor de risc (ce ţine de dietă, după consumul de sare), de morbiditate şi mortalitate prin bolile cardiovasculare,diabet şi cancer”, se arată într-un comunicat al DSP Dâmboviţa. 

În ceea ce priveşte consumul scăzut de fructe, care este este definită ca un consum mediu zilnic (în grame pe zi) de mai puţin de 310-340 grame de fructe, inclusiv proaspete, fructe congelate, fierte, conservate sau uscate, cu excepţia sucurilor de fructe şi a fructelor sărate sau murate, este al treilea factor de risc atribuibil. 

Dieta cu conţinut scăzut de legume este definită ca consumul mediu (în grame pe zi) de mai puţin de 280-320 g de legume, inclusiv legume proaspete, congelate, fierte, conservate sau uscate şi cu excepţia leguminoaselor, legumelor sărate sau murate, sucurilor, nucilor şi seminţe şi legume cu amidon (de exemplu, cartofi) a  fost cel de-al nouălea factor de risc dietetic pentru DALY atribuibile.

În rândul statelor membre ale UE, consumul zilnic cel mai răspândit de fructe a fost în Italia (85 % din populaţie) şi în Portugalia (81 %). 

În schimb, în România doar 42% din populaţie consuma fructe zilnic: În timp ce, în majoritatea statelor membre, între 50% şi 80% din populaţie a raportat că consumau legume zilnic, existau cinci state membre în care proporţia era sub 50%: Ungaria (30%), România (41%), Letonia (44%), Lituania şi Bulgaria (ambele cu 45%). 

Cât priveşte consumul cerealor integrale, acesta este foarte scazut în ţara noastră, 16-17 g/zi faţă de ţări ca Suedia cu un consum de 80g/zi, Olanda 87g/zi şi Germania 120-130 g/zi.

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite