Cum a apărut curtea de juraţi în Valahia. Oameni de rând, aleşi pentru a decide în cazuri de crimă, după modelul francez

Cum a apărut curtea de juraţi în Valahia. Oameni de rând, aleşi pentru a decide în cazuri de crimă, după modelul francez

Conform Codului de procedura penală existent atunci, puteau fi juraţi bărbaţii de 25 de ani, cu drepturilor civile, politice şi de familie, care absolviseră învăţământul secundar. FOTO: snlp.ro

Curţile de juraţi au luat fiinţă în virtutea Legii pentru formarea curţilor de juraţi din 16 iulie 1868, deşi instituţia juraţilor este menţionată în Codul de procedură penală promulgat la 2 dec. 1864. În conformitate cu legea din 1868, s-a format şi la Târgovişte o curte de juraţi care a funcţionat, pentru început, în sediul primăriei oraşului.

Instituţia şi-a început activitatea la 1 septembrie 1868, fiind întocmite şi liste cu locuitorii apţi a fi juraţi. Asemenea liste au început a fi întocmite periodic, având în vedere faptul că mandatul juraţilor era de trei ani. Curtea de juraţi era prezidată de un judecător desemnat de primul preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Prin Regulamentul din 25 iul. 1875 a fost delegat acelaşi judecător pentru judeţele Argeş, Muscel şi Dâmboviţa. În judeţul Dâmboviţa, Curtea îşi ţinea şedinţele între 1 şi 10 ale lunii a doua a fiecărui trimestru”, se arată în Enciclopedia Oraşului Târgovişte.

 
Prin Legea pentru modificarea unor dispoziţii din legile de organizare a justiţiei, din 24 iunie 1909, curţile de juraţi erau formate dintr-un consilier de la Curtea de Apel Bucureşti, care îndeplinea funcţia de preşedinte, doi judecători de la Tribunalul Dâmboviţa şi o comisie formată din 12 juraţi. 

Se judecau criminale, delictele politice şi de presă

Prin eficientizarea activităţii lor, prin legea din 20 mai 1925, curţile de juraţi au devenit instanţe permanente care funcţionau pe lângă fiecare tribunal judeţean, având în competenţă judecarea pricinilor criminale, delictele politice şi de presă. Curtea de juraţi Dâmboviţa a funcţionat pânã în anul 1938, când s-a procedat la o nouă organizare a justiţiei.  

Cine putea face parte din Curtea Juraţilor

Conform Codului de procedura penală existent atunci, puteau fi juraţi bărbaţii de 25 de ani, cu drepturilor civile, politice şi de familie, care absolviseră învăţământul secundar, aveau un venit anual imobiliar în valoare de 1500 lei. Curţile cu juraţi sunt folosite în prezent, în Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia şi Rusia, dar cel mai cunoscut sistem este cel american. 
 
Preluată din sistemul de drept francez, curtea cu juraţi a existat în dreptul român, între mijlocul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. În anul 1938, după instaurarea dictaturii regale, curţile cu juraţi au fost desfiinţate, atribuţiile lor fiind preluate de către alte instanţe.
 
 
FOTO: soviani.com
 
În conformitate cu dispoziţiile Constituţiei României, republicată, autoritatea judecătorească este alcătuită din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior ai Magistraturii. Acestea sunt reprezentate în teritoriu de următoarele organisme: Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Curţile de apel, Tribunalele, Judecătoriile şi Institutul Naţional al Magistraturii.
 
citeste totul despre: