Cercetătorii au stabilit vârsta stejarului de la Botoşana, arborele la umbra căruia se spune că s-a odihnit Ştefan cel Mare

FOTO: stirisuceava.net

O echipă de cercetători de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, condusă de profesorul Adrian Pătruţ, a reuşit să stabilească vârsta arborelui multisecular de la Botoşana (judeţul Suceava). Datarea s-a făcut prin metoda Carbon 14. Rezultatele cercetării confirmă legenda locală care spune că însuşi Ştefan cel Mare s-a odihnit la umbra stejarului.

Din echipa de cercetare care a stabilit vârsta stejarului multisecular de la Botoşana au mai făcut parte profesorul Nicolae Robu de la Grupul Şcolar Cajvana şi profesorul de biologie Savu Vasile de la Liceul Tehnologic “Ştefan cel Mare” Cajvana. Cei doi au făcut munca din teren.

Cercetătorii au stabilit, în urma datării prin metoda Carbon 14, că stejarul multisecular de la Botoşana are 645 de ani +/- 50 de ani. Asta înseamnă că copacul avea peste 70 de ani în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, ceea ce confirmă o legendă locală. „Se spune că, într-o călătorie a domintorului de la Cetatea de Scaun la Mănăstirea Putna, obosit fiind, Ştefan-Vodă a poposit la umbra sa timp de câteva ceasuri şi a admirat falnicul copac”, se arată pe comunabotoşana.ro.

Stejarul este printre cei mai bătrâni din Europa, susţin localnicii. Arborele a fost declarat monument al naturii, face parte din patrimoniul natural al României şi este orcrotit de lege. Copacul i-a inspirat pe scriitorii locali de-a lungul secolului şi a devenit simbolul comunei.

Copacul se află acum pe proprietatea familiei Onioi. Pentru o scurtă perioadă de timp, tulpina acestuia a fost transformată în adăpost pentru animale. „A fost coteţ de porci, după care s-a astupat pentru că el tot vegetează. Cam 70 la sută încă este foarte verde. Vreo doi ani nu ne-am putut apropia de el pentru că a poposit un roi de albine. Au dispărut de la sine. El reprezintă un simbol al localităţii”, a declarat Ştefan Onioi.

Stejarul a mai avut o cumpănă, când a fost lovit de un trăsnet în anii '70 „Un 1971, un trăsnet l-a oprit din vegetaţie. A început să se usuce. Sunt crengi uscate, dar partea care vegetează încă este veselă, face ghindă foarte multă”, a mai declarat Ştefan Onioi.