Bătălia dintre Ştefan cel Mare şi regele Ungariei, Matia Corvin, văzută prin ochii italianului Antonio Bonfini: „S-au luptat în noaptea aceea mai mult pentru viaţă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bătălia de la Baia. FOTO www.judeţulsuceava.ro
Bătălia de la Baia. FOTO www.judeţulsuceava.ro

În anul 1467, Ştefan cel Mare a purtat un război dur cu regele Ungariei, Matei Corvin, încheiat cu victoria moldovenilor. Bătălia este povestită de umanistul italian Antonio Bonfini, care o descrie ca fiind extrem de sângeroasă.

În vara anului 1467, Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a oferit sprijin saşilor din Transilvania, care nemulţumiţi de birurile impuse de regele Ungariei, Matia Corvin, s-a răsculat împotriva acestuia. Revolta lor a fost înăbuşită rapid de armata ungară, în fruntea căreia s-a aflat chiar regele. La scurt timp după ce i-a învins pe saşi, Matia Corvin a adunat o armată numeroasă şi a pornit prea Moldova, unde a purtat o bătălie cu Ştefan cel Mare, lupta dintre unguri şi moldoveni având loc în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467, la Baia, în judeţul Suceava.

„Văzându Mateiaşu craiul volniciia lui Ştefan vodă că nu o poate supune, strângându multă oaste a sa şi luundu ajutoriu şi de la alţii, au purces în anii 6975 (1466) şi au tras spre Moldova. (...) Socotind ca să nu rămâie vreun unghiu nepipăit de dânsul, au lăsat drumul Sucevii, unde-l aştepta Ştefan vodă, şi la Bae ş-au întorsu calea şi au sosit la Bae, luni, dichemvrie 14 zile şi acolea, cum nu vrea avea nici o grijă de nici o parte, lăsându-ş oastea fără de nici o grijă, nici pază, ci la băuturi şi la prăzi. Unde avându Ştefan vodă ştire şi prinzându limbă, marţi noaptea, dichemvrie 15, au aprinsu târgul asupra lor, cându ei era fără de nici o grijă. Şi fiindu şi béţi şi negătiţi de război, i-au lovitu Ştefan vodă cu oaste tocmită în răvărsatul zorilor, de multă moarte şi pierire au făcut într-înşii. Că ei nefiind tocmiţi de război, nimica de arme nu s-au apucatu, ci de fugă, nici urma să ia carii scăpa, că fiind noaptea, de nu ştiia încătro vor mérge, în toate părţile rătăciia, de-i vâna ţăranii în zăvoaie, prin munţi, unde vreo 12.000 pieriţi s-au aflatu. Mai apoi şi însuşi craiul, rănitu de săgeată foarte rău, de-abiia au hălăduitu pre poteci, de au ieşitu la Ardeal”, a arătat cronicarul Grigore Ureche în „Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara”.

Despre bătălia dintre Ştefan cel Mare şi Matia Corvin a scris şi italianul Antonio Bonfini în cronica lui, arătând faptul că domnitorul moldovean nu a dorit să fie supus Ungariei, astfel că nu a plătit dările şi în plus a înteţit răscoale în Transilvania.

„După ce regele restabili pacea în provincie, ieşi din Transilvania în ziua Sf. Caterina, se îndreptă spre acea parte a Valahiei, care acum se numeşte Moldova. Aici, stăpânea în toată voia Ştefan voievod. Ca supus al regelui Ungariei, trebuia să plătească toate dările şi să împlinească toate poruncile, dar el, scos din minţi şi crunt din fire, însă zelos şi straşnic în război, nu voia să asculte cu nici un chip. Ba, mai înteţea şi răscoalele din Transilvania, cu gând ca, tulburând liniştea de acolo, să se poată bucura de libertate. Regele află cu cale să pornească prin păduri şi prin strâmtori de munţi, să readucă pe răzvrătitul valah la ascultare. Prin strâmtorile închise cu arbori şi cu câte toate, îşi deschidea drum cu focul sau cu sabia. După ce, astfel, îşi făcu drum şi ieşi mai la larg, îşi aşeză tabăra lângă orăşelul Roman, pe care valahii îl socotesc for roman. Zidurile acestui oraş sunt de lemn, întărite cu valuri şi gropi; pe acolo curge râul Siret […] După ce arsese târgul Roman, pe oriunde mergea, pustia totul, sate şi oraşe, cu foc şi sabie, iar ostaşii mânau de dinapoi oameni şi turme de vite, cu pradă nespus de mare. A treia zi, ajunse, în sfârşit, la cetatea dăruită unui episcop de frunte, numită de moldoveni Baia”, a scris Antonio Bonfini.

Regele Matia Corvin a fost rănit în bătălia de la Baia

Ştefan cel Mare avea o armată mult mai mică decât Matia Corvin, însă a reuşit să-i învingă fără mari probleme pe unguri. Domnitorul moldovean a incendiat oraşul Baia, luându-i prin surprindere pe soldaţii unguri. Matia Corvin a scăpat cu greu cu viaţă, el fiind lovit cu trei săgeţi şi o lance.

„După bătălia de la Baia ambii rămîn cu un gust amar: Ştefan nu reuşeşte să-l omoare pe Matia, iar Matia nu izbuteşte să-l detroneze pe Ştefan. Din nou, aceleaşi constrîngeri, precum şi banii Veneţiei şi promisiunile Romei îi reunesc în numele luptei pentru cruce. Trupele moldave şi ungare, care trebuiau să lupte împreună, se bat între ele. Se ajunge la un compromis, care susţine obţinerea victoriei de la Vaslui”, a menţionat şi istoricul Alexandru Simon.

Antonio Bonfini descrie bătălia de la Baia drept o luptă pentru viaţă şi nu pentru cinste. El arată că regele Matia Corvin a luptat vitejeşte însă a sfârşit prin a fi lovit de o săgeată ce i-a produs dureri extrem de puternice.

„Regele, aici luptându-se în faţa cartierului său, împreună cu veteranii, aici cercetând posturile în târg, îndeplini în noaptea aceea datoria celui mai bun soldat şi domnitor. Era cel dintâi unde era lupta mai crâncenă, îndemnând pe viteji, dojenind pe cei fricoşi, venind în ajutorul liberatorilor. Luptând în tot locul cu cea mai mare vitejie, s-a scăpat pe sine şi a scăpat şi armata. Când s-a luminat de ziuă, s-au găsit 7.000 de valahi morţi, unguri 1.200, ceilalţi, însă, în cea mai mare parte, răniţi. Ba, ce e mai mult, şi regele fu rănit în noaptea aceea de o săgeată getică, nu departe de şira spinării, şi, deoarece, după ce i-au scos coada săgeţii, fierul a pătruns mai adânc în carne, patru ani de zile a dus-o regele în grele suferinţe. Şi topindu-se rana unde era fierul, acesta se slobozea mereu în jos, până când, în cele din urmă, ieşi, aruncat de însuşi natura. S-au luptat în noaptea aceea mai mult pentru viaţă, decât pentru cinste. Oraşele şi satele de prin apropiere fură arse şi jefuite”, a concluzionat italianul Antonio Bonfini.

În vara anului 1475, Ştefan cel Mare şi Matia Corvin au încheiat o pace de frica unui atac venit din partea turcilor. Regele Ungariei chiar i-a oferit în dar domnitorului moldovean Cetatea Ciceu şi Cetatea de Baltă.

Alte ştiri pe această temă:

Acum 600 ani, Mircea cel Bătrân intra în legendă. A fost primul voievod care a stăpânit Dobrogea şi Ţara Românească

Scrisoarea scrisă de Ştefan cel Mare după victoria de la Podul Înalt: „Am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am călcat în picioare“

Cum a arătat, în realitate, Mihai Viteazul. Chipul domnitorului a fost reconstruit cu tehnologie specifică anului 2017: „Da, nu seamănă cu Amza Pellea!“

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite