FOTO Raportul primilor 7 ani de la integrarea în UE. Primăriile din Ialomiţa restante la accesarea fondurilor structurale

Administraţia locală din Ialomiţa rămâne în continuare departe de Europa. În cei 7 ani scurşi de la integrarea în spaţiul comunitar, jumătate dintre primăriile judeţului au eşuat în încercarea de a atrage fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

La şapte ani după integrarea României în Uniunea Europeană, Prefectura Ialomiţa dă publicităţii un raport cu privire la proiectele cu finanţare europeană derulate la nivel local. 

Potrivit ultimei raportări a Prefecturii Ialomiţa, în perioada 2007-2014, jumătate dintre administraţiile locale ale judeţului nu au intrat în contact cu ideea de dezvoltare europeană.

Mai concret, acestea nu au depus deloc eforturi pentru a atrage banii europeni în sânul comunităţilor pe care le reprezintă.

Exprimat în procente, acest argument arată că, în plan administrativ, Ialomiţa a accesat în primii 7 ani de la integrarea în UE fonduri europene în proporţie de doar 10%.

„Nu mai am deloc încredere în aceste proiecte. Am făcut sute de documente pentru ele şi de pomană, toate au fost respinse. Nu ştiu ce mai este de făcut!„ declara laconic primarul comunei Valea Ciorii, una dintre administraţiile restante la capitolul accesare de fonduri UE.

Sunt însă şi administraţii locale care au înţeles necesitatea accesării fondurilor structurale.

Este cazul oraşului Amara, care s-a dezvoltat exclusiv cu fonduri europene. Administraţia locală a depus nu mai puţin de 9 proiecte, 5 dintre acestea fiind finalizate, 2 în curs de implementare, iar alte 2 aflându-se în faza de documentaţie.

Cel mai important proiect cu finanţare europeană al administraţiei din Amara rămâne «Reabilitarea parcului balnear din staţiunea Amara» a cărui sumă depăşeşte valoarea de 17,5 milioane de lei.

Succes garantat de PNDR

Cele mai multe sume provenind din bani europeni de care Ialomiţa a beneficiat aparţin mediului privat. Statistica arată că 90% din investiţiile demarate în judeţ cu fonduri structurale aparţin societăţilor cu capital privat.

Cele mai multe dintre acestea se regăsesc în domeniul agriculturii. Fermierii ialomiţeni au avut şansa de a beneficia de fonduri europene prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) demarat de Ministerul Agriculturii, prin intermediul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

În primii 7 ani de implementare a PNDR, fermierii au  primit fonduri din partea Uniunii Europene în valoare 46 milioane de euro. Cele mai multe proiecte de finanţare accesate au fost în cadrul Măsurii 112 «Instalarea tinerilor fermieri».

 Vorbim despre un număr de 268 de proiecte, în valoare aproximativă de 7 milioane de euro. Tot la capitolul investiţii private pe bani europeni intră şi obiectivele finanţate prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia.

Toate aceste obiective au fost realizate cu bani europeni, acordaţi prin implementarea Axei Prioritare 4 «Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor» din cadrul Proiectulu Operaţional Regional 2007-2013 «Regio». Valoarea fondurilor europene acordate se ridică la suma de peste 5 milioane lei...
 

Citiţi şi:

Experţii au evaluat realizările autorităţilor în procesul de integrare europeană. Care sunt domeniile fruntaşe şi cele restanţiere

Experţi în drepturile omului, economie, reglementarea trasnistreană şi combaterea corupţiei au dat note autorităţilor pentru realizările efectuate în procesul de integrare europeană.

Bibliotecile din judeţul Dâmboviţa, puncte de informare europeană

Centrul EUROPE DIRECT Târgovişte din cadrul Bibliotecii Judeţene Dâmboviţa organizează în data de 25 martie 2014 o primă sesiune de instruire pe teme precum  "Să utilizăm site-ul Europa", "serviciile oferite de Biblioteca Comisiei Europene utilizând platforma online EUBOOKSHOP.EU", "Strategia Europa 2020", "Cetăţenie Europeană", "Alegerile Europarlamentare 2014", sau "scriere de proiecte în context ERASMUS +".