VIDEO Cum arată o colindă în limbaj mimico-gestual. Femeile surdo-mute care interpretează cântece de Crăciun

Grupul de colindătoare surdo-mute care interpretează colindele în limbaj mimico-gestual FOTO A. Mitran

Un grup de colindători a mers să ureze în limbaj mimico-gestual personalului Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor în prag de Sărbători. Este pentru al patrulea an la rând când auzitorii se bucură de colindele surdo-muţilor într-un fel greu de explicat în cuvinte, dar trăit cu emoţie.

În fundal se aud colindele binecunoscute, iar în faţa gazdelor stau doamnele din comunitatea de surdo-muţi din judeţul Olt. Este, parcă, un dans al mâinilor acestora, iar pentru cei care nu-şi pot imagina lumea fără sunete este greu de închipuit cum colindătorii reuşesc să suprapună perfect mişcările peste colindul înregistrat.

Grupul este coordonat de preotul ortodox Ionuţ Drăghici, cel care slujeşte pentru această comunitate de aprope cinci ani. De patru ani, s-a gândit să descopere împreună cu membrii comunităţii şi frumuseţea colindelor. Deşi în familiile surdo-muţilor dintotdeauna au fost primiţi colindătorii (se întâmplă adesea ca din părinţi surdo-muţi copiii să se nască auditori, dar şi invers, din părinţi care aud să se nască copii cu deficienţe de auz şi vorbire), nu şi-au pus niciodată problema ca ei să colinde, la rândul lor.

„Ne-am rezumat doar la Episcopie, am luat în calcul şi alte instituţii, dar n-am ajuns să colindăm. Vom încerca anul viitor, poate vor fi deschişi“, a spus preotul Ionuţ Drăghici. Membrii comunităţii au teama reacţiei pe care ar putea-o avea cei din jur, aşa că deocamdată nu au curaj.

„Într-adevăr, este ceva nou şi pentru ei, dar şi pentru noi (n.r. – preotul este ajutat în demersul său de Doina Savin, preşedinta asociaţiei din Olt care promovează drepturile surdo-muţilor) să încercăm să transpunem muzica pe care noi o simţim ca şi auzitori către ei, astfel încât semnul pe care noi îl percepem şi îl şi transpunem să fie înţeles de către ei şi să nu fie doar o coordonare robotică, doar să ne copieze“, a mai spus preotul. Ce fac, de fapt, colindătorii surdo-muţi este o transpunere a versurilor colindelor în limbajul specific, muzica fiind redată pentru auzitori. Pentru ca fondul sonor să se syuprapună perfect peste textul interpretat, prcatic, de surdo-muţi a fost, în urmă cu patru ani, la prima încercare, nevoie de aproape o lună întreagă de muncă. Preotul a explicat că s-ar putea folosi de vibraţii pentru a le ghida membrilor comunităţii mişcările, aşa cum fac instructorii care îi învaţă pe surdo-muţi să danseze, însă asta ar presupune ca în momentul evoluţiei lor colindele să se audă la un volum greu ed suportat pentru auditori.

„Să faci partea asta cu simţitul ritmic e nevoie de volum. Am eliminat-o, pentru că nu mergem într-o instituţie şi să ne permitem să dăm totul la volum foarte mare.  Ei nu au textul în faţă, textul îl avem noi. Cu siguranţă au nevoie şi de suportul nostru, o coordonare pe care o facem noi. Ei sunt vizual atenţi la noi“, a mai explicat preotul cum de fapt îi dirijează, asemenea dirijorilor de cor, pe membrii grupului.

„Semnul în sine, «Crăciun fericit!», este oarecum o asociere cu tăiatul porcului“   

Sărbătorilor în comuniotatea surdo-muţilor au început, graţie colindelor şi apropierii de biserică, să aibă o semnificaţie aparte. „Cu siguranţă intrau în atmosferă şi până acum, dar nu foarte implicaţi, pentru că noi, involuntar, auzind colindele, intrăm în acest spirit al Sărbătorilor, ei însă, fiind focusaţi pe lumea lor... Sunt, până la urmă, în asentiment cu vremurile pe care le trăim, pentru că lumea nu mai percepe Crăciunul ca fiind Naşterea Domnului, ci pur şi simplu o tăiere de porc, şi-atunci se rezumau la partea asta. Şi semnul în sine, «Crăciun Fericit!», este oarecum o asociere cu tăiatul porcului. Semnul «Crăciun» astfel este redat şi atunci Crăciunul era.... Este greu să înlocuieşti, dar am încercat. L-am înlocuit, putem spune, cu Naşterea Domnului, Naşterea Domnului are altă simbolistică, este un alt semn, pe care am încercat să-l impregnăm“, a mai spus preotul.

Va veni şi Moş Crăciun pentru membrii acestei comunităţi care nu este deosebit de numeroasă, undeva la câteva zeci. Duminică le vor fi oferite cadouri, cu sprijinul Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor şi al câtorva sponsori, cei mai mulţi din Piteşti, de unde preotul Ionuţ Drăghici face naveta la Slatina. Vor veni şi copiii din comunitate, care, o parte, sunt înscrişi la cursurile şcolii speciale de la Craiova unde au avut ocazia să înveţe colinde şi să le interpreteze, a spus Doina Savin, chiar alături de Paula Seling.

CITIŢI ŞI: 

Preotul care oficiază slujba de Înviere în limbajul mimico-gestual: „Îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a adus în mijlocul acestei comunităţi!“