Alexandra Maghiar - de la judo la politică
0
Alexandra Maghiar a absolvit, săptămâna trecută, secţia de Jurnalism a Facultăţii de Litere din Baia Mare. Viitoare jurnalistă, Alexandra a fost toată viaţa o împătimită a judo-ului.
La şapte ani a păşit pentru prima dată pe tatami. „M-am apucat de sport în urma unei întâmplări nefericite. Abia începusem clasa I şi am avut un incident cu un coleg de clasă, care s-a lăsat cu bătaie. Era mai puternic decât mine, aşa că am ieşit cam şifonată. Am suferit toată ziua, nu neapărat din cauza durerilor fizice cât, mai ales, de ciudă că m-a bătut. Când s-a întors tata de la serviciu l-am rugat să mă ducă la o sală de sport unde să învăţ să mă bat ca băieţii. M-a refuzat spunându-mi că fetiţele nu au voie să se bată“, povesteşte Alexandra. În loc să o liniştească, refuzul tatălui a înverşunat-o şi mai mult, aşa că s-a dus singură la sala de judo a Clubului Sportiv Unio. Conştiincioasă şi ambiţioasă a renunţat treptat la jocurile copilăriei, la prieteni, preferând sala de antrenamente care a devenit a doua ei casă. „Mulţumită sportului, am avut o copilărie frumoasă. Aveam antrenamente zilnic, iar la sfârşit de săptămână alergam împreună cu colegii pe digul Someşului“, mai spune Alexandra. Pe măsură ce a crescut au început competiţiile. În cei 11 ani de judo de performanţă a participat şi a obţinut medalii la o serie de competiţii zonale, naţionale şi internaţionale. De una dintre ele îşi aminteşte în mod deosebit. „A fost cel mai greu concurs la care am participat vreodată. Se întâmpla în anul 2005, la Campionatele Naţionale, la Oradea. În timpul celui de-al doilea meci, mi-am luxat umărul drept, iar medicii mi-au interzis să mai lupt. N-am renunţat, am stâns din dinţi şi, în ciuda durerilor cumplite, am luptat în continuare şi, în final, m-am clasat pe locul al III- lea. Atunci consider că fost cea mai mare victorie a mea“, este de părere Alexandra.
Vrea să devină politician
Ambiţia şi caracterul de luptător nu se reflectă doar în rezultatele sportive. Alexandra a terminat facultatea cu o notă foarte mare, fapt care i-a adus, din partea Universitaţii, o bursă de şase luni la Vatican, în domeniul drepturilor omului. „Această perioadă va reprezenta prima parte a masteratului pe care îl voi finaliza în Baia Mare. După aceea mă voi gândi la doctorat“, precizează tânăra.Şi planurile de viitor nu se termină aici. Visul Alexandrei este să intre în politică şi să devină europarlamentar. „M-am simţit atrasă de politică încă de la 14 ani. De atunci visam să devin politician şi să schimb ceva în ţara aceasta. Vreau să fac politică pentru societate şi nu pentru mine. Spun toate acestea pentru că în ziua de azi se practică doar politica interesului personal“, a încheiat Alexandra.
Ce-i place:
Alexandra adoră să conducă maşina, îi place să citească, să asculte muzică şi să iasă cu prietenii. Îşi iubeşte la nebunie nepoţica în vârstă de doi ani.
Ce nu-i place:
Nu-i plac oamenii trişti sau supăraţi. Urăşte minciuna şi ipocrizia.
Întrebări şi răspunsuri:
A.D.S.: Nu-ţi pare rău că ţi-ai pierdut copilăria şi adolescenţa făcând sport?
A.M.: Sportul m-a disciplinat, m-a format ca om. Am învăţat că în viaţă trebuie să fii onest, corect şi că orice situaţie trebuie mai întâi cântărită, precum îţi cântăreşti adversarul la începutul meciului. Şi am mai învăţat ceva: să fac parte mereu dintre cei puternici.
A.D.S.: Ai schimba ceva la viaţa ta de până acum?
A.M.: Nu. Sunt mulţumită de tot ceea ce am realizat. Poate mi-aş dori să pot călători mai mult. Îmi plac călătoriile. Am văzut o bună parte din Europa, Egiptul şi puţin din Africa. Mi-aş dori să ajung şi în SUA.
Profil:
Născută: 23 octombrie 1987, Satu Mare
Studii: Facultatea de Litere, secţia Jurnalism, Universitatea de Nord Baia Mare
Familie: Este necăsătorită
Se încarcă comentariile...
