Ce declara acum trei ani medicul care a venit bolnav la muncă, nu s-a testat pentru COVID-19 şi a infectat zeci de oameni: „Stau şi 24 de ore în spital“

În urmă cu o săptămână, despre medicul Felix Sârboiu de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti, aflat acum în centrul unui scandal în care este acuzat că a venit bolnav la muncă şi a ignorat testarea, puteai spune la modul laudativ că s-a mutat cu totul lângă pacienţi.

Fără doar şi poate, ce se întâmplă în aceste zile la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti e doar începutul unui val de îmbolnăviri COVID-19 în lanţ.

Iar până acum, toate sursele oficiale arată că 26 de alte cazuri confirmate cu noul coronavirus sunt contacţi direcţi sau indirecţi ai medicului Felix Sârboiu, şeful secţiei de chirurgie vasculară de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti (confirmat cu COVID-19 şi internat de miercuri, 15 aprilie, la Spitalul Orăşenesc Mioveni), pe numele căruia a fost începută cercetarea penală, într-un dosar pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

"În esenţă, s-a reţinut faptul că un angajat al unei unităţi medicale, deşi prezenta simptomatologia specifică diagnosticului COVID-19, nu ar fi respectat măsurile privitoare la prevenirea sau combaterea SARS-CoV-2, în condiţiile în care ar fi putut efectua testare Real-Time PCR, activitate care ar putea avea ca urmare răspândirea unei asemenea boli", se arată într-un comunicat de presă transmis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti.

Neclar este nu doar cum s-a îmbolnăvit medicul Felix Sârboiu ci şi de ce nu a purtat echipament de protecţie sau cum a avut loc testarea la care medicul este acuzat indirect că a refuzat să participe. Toate acestea, coroborate cu declaraţia doctorului care spune că "nu am refuzat niciodată testul de coronavirus, deoarece nici nu mi s-a venit la muncă propus, nu a ştiut nimeni din cadrul compartimentului de chirurgie vasculară de testările care au avut loc", ridică o serie de semne de întrebare.

Cert este că medicul a venit la muncă deşi avea simptome "specifice diagnosticului COVID-19", după cum se arată în comunicat, iar acesta este argumentul care va cântări probabil cel mai greu în dosar cu acuzaţii de zădărnicire a combaterii bolilor

Întrebarea firească pe care un judeţ întreg şi-o pune este cum a putut un medic de talia lui Felix Sâboiu, să-şi expună colegii şi pacienţii unor asemenea riscuri, care, iată, în cazul unuia dintre contacţii săi s-au dovedit fatale. 

Nimic probabil nu-i va scuza vreodată faptul că nu s-a autoizolat din timp, însă o explicaţie a atitudinii sale, fără pretenţie de circumstanţă atenuantă, poate fi legată tocmai de ceea ce înseamnă meseria pentru acest medic.

"Nu mai ajung să-mi văd familia"

Iată ce spunea, în urmă cu trei ani, pentru "Adevărul", medicul Felix Sârboiu.

„Că nu mai ajung să-mi văd familia, nu este o problemă doar a mea. Este o problemă a societăţii care seamănă tot mai mult cu un organism ce suferă de o boală autoimună şi ajunge să-şi devoreze celula de bază, familia. Câteodată, nu ai ce să faci. Este o meserie vocaţională. Dacă n-o faci cu pasiune, mai bine n-o faci. Sunt zile în care stau şi 24 de ore în spital, pentru că asta e situaţia, suntem puţini, nu mă plâng. Daţi-mi dvs. o altă soluţie pentru amărâţii ăştia care vin cu probleme! Ce mă doare pe mine e altceva. Că încă mai sunt mulţi pacienţi care nu au nici cel mai mic instinct de conservare. E un fel de îndărătnicie", spune medicul Felix Sârboiu.

Medicul condamna atunci pacienţii refractari la reguli, despre care afirma că-şi nesocotesc propriile şanse dar şi pe ale altora, irosind simultan, prin atitudinea lor ignorantă, şi resursele spitalelor. 

"Cu toate că le desenez fel de fel de schiţe prin care le explic ce urmează să le fac, le dau inclusiv sursă bibliografică pe Internet, în caz că doresc să se documenteze suplimentar, cu toate că la externare le explic ce le-am făcut şi de ce este nevoie să respecte un anumit regim alimentar şi de repaos după operaţie, nu ţin cont de aceste lucruri. Îşi sabotează propria sănătate, dar şi munca noastră, până la urmă, pentru că eu, ca medic, stau până la 11 ore în operaţie ca să-i salvez de la amputare un picior, să spunem, şi viaţa, poate, iar el, ca pacient, crede că dacă s-a rezolvat o dată problema, poate să facă ce vrea, fiindcă va merge şi a doua, şi a treia oară”. 

"Situaţiile sunt de aşa natură, încât eşti nevoit să rămâi în spital, chiar dacă ţi s-a terminat programul"

Doctorul sugera, în urmă cu trei ani, o iniţiativă legislativă prin care pacientul care nu respectă indicaţiile terapeutice să fie obligat să plătească următoarele consultaţii la care evoluţia nefavorabilă a bolii îl obligă să ajungă.   

“E o problemă foarte spinoasă, pentru că sunt situaţii în care pacientul se pliază greu. Într-adevăr, ceea ce le cerem nu este uşor. În primul rând trebuie să aibă capacitatea de a înţelege treaba asta, dar nimic nu se realizează fără un efort de voinţă. Gândiţi-vă ce efort de voinţă facem noi, medicii, ca să ne facem treaba în condiţiile în care lucrăm subfinanţaţi şi cu deficit de personal! Pentru că aici situaţiile sunt de aşa natură, încât eşti nevoit să rămâi în spital, chiar dacă ţi s-a terminat programul. Şi vine un pacient pe care l-ai operat în urmă cu o lună, pentru care te-ai cocoşat în sala de operaţie şi care tocmai a ajuns din nou la Urgenţe pentru că n-a respectat indicaţiile tale şi pe care trebuie să-l operezi din nou, de cele mai multe ori lăsându-i pe alţii să aştepte şi, poate, alocându-i din timpul tău liber, fiindcă altă soluţie nu e. Dacă astfel de pacienţi ar fi puşi să plătească ulterior, ar avea grijă şi la indicaţii, s-ar prezenta şi la controale, lor le-ar fi mai bine, ar avea şanse mai mari de recuperare şi nici n-ar mai consuma degeaba resursele spitalului”, mai spunea, în urmă cu trei ani, doctorul Felix Sârboiu.

"Nu există educaţie medicală"

Şeful secţiei de chirurgie vasculară de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti atrăgea atunci atenţia asupra cauzelor principale care generează astfel de situaţii, iar lipsa de cultură medicală era una dintre ele.

„La noi e destul de greu să-i educi pe pacienţi. Nu există educaţie medicală, asta şi din cauza faptului că medicul de familie, care ar trebui să se ocupe inclusiv de aşa ceva, nu are posibilitatea fizică, timpul fizic să facă acest lucru. De ce? Pentru că trebuie să completeze nenumărate formulare ca să poată să-şi încaseze banii de la CAS, astfel încât şi el să poată supravieţui. Adică se face mai mult muncă birocratică decât ceea ce ar trebui: medicină! Sistemul trebuie însănătoşit printr-o legislaţie corespunzătoare, amendarea legislaţiei existente care este incompletă (...)", spune doctorul.

Felix Sârboiu s-a născut şi a copilărit în primii ani de viaţă la Satu-Mare. Ulterior, s-a mutat cu familia în Argeş. A urmat Colegiul Naţional (pe atunci, liceul) Dinicu Golescu din Câmpulung şi este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş. Şi-a început cariera de medic cu toate neajunsurile de care s-au lovit toţi absolvenţii care n-au avut o susţinere din spate. La Spitalul Judeţean Argeş a venit în 2012, după ce, anterior, profesase la Spitalul Floreasca din Bucureşti. În vara anului 2016, imediat după deschiderea noului compartiment, doctorul Felix Sârboiu a efectuat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, în premieră în Argeş, o intervenţie laborioasă, care a durat cinci ore, în care unui pacient în vârstă de 78 de ani i s-a aplicat o proteză arterială în care au fost implantate ambele artere femurale. Recordul personal este însă mult mai mare: 4 plus alte 11 ore consecutive, în sala de operaţie, în aceeaşi zi.

Citeşte şi: Medic: „Dacă pacienţii nu respectă indicaţiile terapeutice, ar trebui să plătească intervenţiile cauzate de agravarea bolii“

Citeşte şi: Bărbatul din Argeş cu COVID-19 decedat în acest weekend a fost pacient al medicului infectat care a refuzat testarea