Neamţ: „Come se dice la voi?”, hitul verii „stranierilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Neamţ: „Come se dice la voi?”, hitul verii „stranierilor“
Neamţ: „Come se dice la voi?”, hitul verii „stranierilor“

Comercianţii se plâng că nu înţeleg nimic din „păsăreasca” stranierilor veniţi în concediu

Terasele sunt pline de tineri veniţi de peste hotare care cer chel-nerilor apă „frizzantă” sau „peperoncino”  în meniuri. 

Sunt înţoliţi cu haine de firmă, poartă ochelari de soare şi pe vreme rea, vorbesc tare şi gesticulă mult. Aşa arată profilul general valabil al nemţenilor care se întorc în concediu din străinătate. „Come se dice la voi?”, începe fiecare discuţie cu pietrenii reveniţi de peste hotare, majoritatea după numai câteva luni petrecute în peninsulă. Atitudinea superioară întinde la maximum nervii celor care sunt nevoiţi să asculte frânturi din limba italiană şi să le dea indicaţii în limba maternă.

La bar se cere „apă frizzantă”

Ospătarii  pietreni sunt cu calmul la pământ. „În ultima săptămână au ajuns în oraş cei plecaţi dincolo. Vin la noi la restaurant şi cer în continuu apă «frizzantă» sau sos „de pomodori”. Eu ştiu ce înseamnă, dar ne pun nervii la încercare pentru că pe mulţi îi cunoaştem şi ştim că au plecat recent din ţară”, a povestit Mihai Banu, un ospătar iritat de situaţie.
La fel de enervaţi sunt şi angajaţii pizzeriilor din oraş. Deşi meniurile sunt explicite în limba română, „stranierii” cer detalii în italiană. „Mie mi se pare că se dau în spectacol. Vin domnişoarele cu însoţitorii lor italieni şi vor ca noi să le traducem meniul în italiană”, a spus Mirela Drângu, ospătar la o pizzerie din centrul urbei.

„Soldi” nu sunt de ajuns la piaţă

Cele mai mari dificultăţi le întâmpină comercianţii din pieţe. Ei sunt nevoiţi să se adapteze la situaţie şi să le explice de mai multe ori paritatea leu-euro. „Astăzi a venit la noi o doamnă care vroia să plătească un kilogram de roşii cu o bancnotă de 50 euro. Noi am râs şi i-am spus politicos că nu avem rest”, povesteşte amuzat Ionel Bursuc, un pieţar. 
Magazinele mari sunt pline de cetăţeni care vorbesc tare şi stâlcit. Combină nefiresc şi voluntar cele două limbi, stârnind zâmbetele localnicilor. O vânzătoare la un magazin de haine ne-a povestit cum o prietenă plecată de jumătate de an în Sicilia abia îşi amintea limba maternă. „O cunosc de când eram copii, dar când ne-am întâlnit, nu reuşeam să înţeleg ce zice. Ea s-a scuzat şi a spus că s-a obişnuit în Italia”, a precizat Ioana Romedia.

Impozitele se achită cu aroganţă

Odată ajunşi în România, cei veniţi din străinătate descoperă că trebuie achitate şi impozitele de aici. Nervii funcţionarilor publici sunt puşi la grea încercare în fiecare zi.
Vin şi ne anunţă că au primit o «carta» cu datoriile la impozite. Vorbesc repede şi au pretenţia ca noi să-i scutim de plăţi la fel de prompt. M-am certat cu o doamnă care striga tare că la ea în Italia nu se stă la coadă”, a povestit supărată Iulia Horciu, casieră la Finanţe.

Mic dicţionar straniero-român

Squilo - apel telefonic scurt
Apa frizzante - apă minerală
Soldi - bani
Peperoncino - piper
Appuntamento -   întâlnire
Giro - plimbare
Chiamata - apel telefonic
Scheda – cartelă SIM
Pomodori – roşii
Melone - pepene galben
Suavizante - balsam de rufe
Lavorro - muncă

“ Pleacă în Italia şi îngrijesc vreun bătrân şi vin cu pretenţii de directori”, Anton  Rotariu, pensionar

“ Îmi spun  cine sunt ei în Italia, dar nu-i ascult pentru că se prefac că au uitat limba noastră”, Mihai Ţugulan, taximetrist

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite