Tradiţii de Sfântul Andrei. Ce se întâmplă cu persoanele care dau împrumuturi în această zi

Sf Andrei

Tradiţia spune că, în noaptea de Sfântul Andrei, la hotarul dintre toamnă şi iarnă, se leagă şi se dezleagă vrăji, iar sufletele morţilor bântuie pe Pământ. De Sfântul Andrei nu se dă împrumut ori în dar căci vei păgubi.

În această zi umblă strigoii, care iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi multe suferinţe. Prin unele părţi există credinţa că strigoii fură din curţile oamenilor coasele, iar apoi se bat cu ele.

"Tradiţia spune spune că fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceşcuţe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-o strachină care se pune apoi sub o icoană. A doua zi dimineaţa, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă. Dacă mai rămâne apă pe fundul ei, atunci fetele vor avea noroc şi se vor mărita", ne-a spus Maria Pop, localnică din Bihor.

În unele zone ale ţătii, pentru a afla cât de rodnic va fi următorul an, se pun boabe de grâu la încolţit, într-o strachină cu apă. Cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi recolta de anul viitor.

"De Sfântul Andrei nu se dă împrumut ori în dar căci vei păgubi. În unele sate, copiii taie mlădiţe din pomii roditori (meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile", a mai explicat Maria Pop.

Va mai recomandam:

Avocatul Călin Porţan, achitat de Curtea de Apel Oradea. Procurorii DNA îl acuză că ar fi pretins bani în numele unui executor judecătoresc