Oradea: Portret/ Constantin Nistorică a fost condamnat pentru crima de a gândi

Constantin Nistorică a stat opt ani în închisoare pentru că a spus că nu e bun comunismul.

Constantin Nistorică a avut o tinerețe grea, anii de liceu suprapunându-se peste cel de-al doilea Război Mondial. „Am venit la Oradea în 1946. Am fost repartizat la jandarmi”, povestește el. În 1951 a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru că a avut curajul să spună ceea ce credea toată generația lui: că nu este bun comunismul. A ispășit opt din cei 18 ani. „Partea cea mai grea a fost la mină la Baia Sprie. Am fost apoi la Aiud, Gherla, București, Insula Poarta Albă”, enumeră el de parcă n-ar fi vorba despre propria viață. Avea doar 27 de ani când a fost condamnat. Își amintește perfect data de 3 iulie. „Toată intelectualitatea românească a fost închisă. Și din cauza asta poporul a evoluat așa”, crede el. Nu vrea să vorbească despre ororile îndurate, umilințele la care a fost supus. „Trebuia să recunoști tot ce spuneau ei, indiferent că ai făcut sau nu acel lucru, că l-ai văzut sau nu. Dacă nu, ne băteau până erau epuizați”, povestește el.

Eliberarea și readaptarea

A fost eliberat la 35 de ani din închisoare. Reintegrarea a fost foarte grea. „Nu m-am putut acomoda. Oamenii se uitau ciudat la noi. Greu mi-am găsit un loc de muncă și eu și ceilalți”, spune el. Până în 1989 a fost urmărit de securitate și tracasat. A lucrat la Întreprinderea Forestieră, iar apoi a fost treizeci de ani funcționar la Liceul Agricol din Oradea. Puțini au fost cei care l-au crezut când le-a povestit despre motivul condamnării și tratamentul din închisoare. „O minte normală nu poate crede ce s-a întâmplat atunci”, spune el resemnat. A avut norocul să aibă la liceu colegi deosebiți care l-au respectat pentru suferința lui. S-a căsătorit cu nepoata unui fost coleg de detenție. „O știam de când era elevă. După ce s-a căsătorit cu mine a fost dată afară de la servici”, povestește el.

Democrația și alte dezamăgiri

La fel ca majoritatea românilor și Constatin Nistorică a văzut începutul Revoluției la televizor. A plecat la primărie. „Erau puțini oameni în centru. Câțiva au încercat să spargă ușile la primărie. I-am oprit”, povestește el. A oprit și câțiva comuniști, metamorfozați brusc în democrați, să vorbească din balconul primăriei.
Împreună cu foști colegi de detenție a înființat Asociația Foștilor Deținuți Politici, în ianuarie 1990. „În Bihor eram 1880 de foști deținuți. Acum mai suntem vreo trei sute. Au murit săracii”, spune el. Evoluția democrației românești i-a risipit așteptările și speranțele. „ Dacă se aplica punctul 8 de la Timișoara, alta era situația de acum a României”, crede el. Constată că foștii deținuți politici au avut 34 de parlamentari după ‘90. Acum nu mai au niciunul.

Profil:
Născut
La 24 februarie 1924, Mistreți, Mehedinți
Studii
Liceul Teoretic Turnu Severin
Familie
Căsătorit
Funcția
Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, Bihor

Ce-i place:
„Mi-a plăcut întotdeauna natura; munte, mare, natura m-a relaxat”, spune Constantin Nistorică. Îi place să asculte muzică populară și ușoară. Îi place să citească, preferând beletristica și istoria.
Ce nu-i place:„Nu-mi plac comuniștii. Au distrus țara asta. Iar din 1990 până acum 80% dintre  membrii tuturor guvernelor au fost comuniști. De-asta merg lucrurile așa în România”, spune el cu regret. Nu-i place tendința de a uita a generației tinere. „Când uiți trecutul, există riscul să-i repeți greșelile”, spune el.

Întrebări și răspunsuri:
- Cum vi se pare Legea Ticu?
- CN – Cum a făcut-o el a fost bine, dar nu s-a aplicat așa.
- Ce credeți despre condamnarea comunismului de acum doi ani?
- CN – A fost o mișcare politică, de fațadă. Nu s-a făcut nimic din ea.
- Ce părere aveți despre modul de raportare a tinerilor la comunism?
- CN – Se încearcă ascunderea acestei perioade rușinoase din istoria noastră. Aș vrea ca oamenii să nu uite trecutul. Când îl uiți, există riscul să îl repeți și ar fi îngrozitor. Am suferit degeaba dacă ne întoarcem la comunism.
- Cum se poate evita asta?
- CN – Mergând la vot și având grijă să nu votezi bandiți.