Trasee turistice în Parâng: priveliştile magice ale munţilor înalţi ai Hunedoarei, împodobiţi cu lacuri glaciare
0Munţii Parâng au creste abrupte, vârfuri de peste 2.400 de metri şi lacuri glaciare adânci, cuprind rezervaţii naturale importante şi sunt străbătuţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina. Traseele turistice din Parâng sunt accesibile şi oferă privelişti impresionante călătorilor.
Munţii Parâng sunt cei mai mari ca suprafaţă dintre masivele muntoase ale ţării noastre şi principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului.
Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. De asemenea, cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri.
Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng din vecinătatea municipiului Petroşani.
Munţii Parâng pot fi exploraţi pe mai multe trasee turistice. Iată cele mai importante dintre ele:
Trasee turistice în Parâng: traseu principal Petroşani – Cabana Rusu – Cabana Parâng
Traseul, marcat cu bandă roşie, este accesibil şi iarna şi poate fi parcurs, pe una dintre variante, în circa trei ore. Între Petroşani şi Cabana Rusu, drumul este asfaltat. De la "Podul lui Rusu" se formează o scurtătură, marcată cu bandă roşie, care urcă direct la stâna Rusu. Această scurtătură este recomandată celor care urcă direct la cabana Parîng, fără să se oprească la cabana Rusu.
A doua variantă a traseului spre Cabana Parâng este mai scurtă. Intinerariul începe de la marginea Petroşaniului, din zona Institutului de Mine. În apropiere de clădirea institutului, în partea dreaptă a şoselei, pe o potecă turiştii pot urca Dealul Moşie, traversând o pădure, unde marcajele pot fi văzute pe copaci. Urmând poteca, turiştii ajung pe culmea muntelui, unde se află izvoarele Slătinioarei. Urmează apoi un drum pe creastă, care ajunge la Cabana Rusu. Din acel loc, se continuă urcarea spre Parâng.
A treia variantă este traseul de două ore care porneşte de pe Strada Slătinioara. De la marginea cătunelor momârlanilor, începe un urcuş pe dealul Slătinioara, iar poteca se intersectează la un moment dat cu traseul Dealului Moşie – Cabana Rusu. De la cabana Rusu spre cabana Parâng este o potecă principală, marcată cu bandă roşie, care poate fi străbătută în circa o oră. Călătorii trec pe lângă stânele Rusu aflate pe creastă şi traversează apoi o pădure de brazi.
Trasee turistice în Parâng: traseu principal Cabana Obârşia Lotrului – Poiana Muierii – Petrila - Petroşani
Traseul poate fi parcurs în circa şapte ore şi este accesibil şi pe timp de iarnă. Este marcat cu triunghi roşu. Porneşte din Obârşia Lotrului, pe şoseaua alpină în direcţia muntelui Tartarău. După o oră şi jumătate de la plecare, călătorii întîlnesc stânele din Poiana Muierii. Poteca marcată traversează o pădure, o poiană şi coboară spre cabana Lonea. Lungimea traseului pînă la Lonea este de 12 kilometri, iar pînă la Petrila de 14 kilometri.
Trasee turistice Parâng: traseu principal Cabana Parâng - Vârful Cârja - Vârfu Parângul Mare – Şaua Piatra Tăiată - Lacul Câlcescu - Obârşia Lotrului
Traseul, marcat cu bandă roşie, începe din faţa cabanei Parâng spre răsărit şi poate fi parcurs în circa 12 ore. Este unul dintre cele mai lungi trasee din Parâng, însă este accesibil în timpul verii. Traseul străbate opt piscuri de petse 2.300 de metri, ajunge până la altitudinea de 2.518 metri şi coboară apoi în căldarea lacului glaciar Câlcescu.
Trasee turistice Parâng: traseu principal Stâna Roşiile – Vârful Sliveiul – Vârful Gemănarea – Vârful Cârja – Cabana Parâng
Traseul, marcat cu bandă roşie, poate fi străbătut în circa 5 ore. Nu este accesibil iarna, însă vara este indicat datorită priveliştilor pe care le oferă turiştilor: căldarea cu lacuri a Sliveiului şi cea a Roşiilor, şi „cetatea” de piatră a Stoeniţei.
Trasee turistice Parâng: ce trasee pornesc de la debarcarea de pe telescaun, la cota 1685 metri
Debarcare telescaun (1685m) - Vf. Parângul mic - varianta creastă
Marcaj: continuare bandă roşie. Timp de mers: 1 oră 15 minute.
Debarcare telescaun (1685m) - Vf. Cârja (2407m)
Marcaj: bandă roşie. Timp de mers: 2 ore 30 minute.
Debarcare telescaun (1685m) - Vf. Parângul mare (2518m)
Marcaj: bandă roşie; Timp de mers: 4 - 5 ore.
Debarcare telescaun (1685m) - Lacul Mija
Marcaj: bandă roşie, iar apoi punct galben. Timp de mers: 2 - 2 ore 30 minute.
Saua Gruiul - Lacul Roşiile - Refugiul Agăţat
Marcaj: punct roşu. Timp de mers: 1 oră - 1 oră 30 minute.
Debarcare telescaun (1685 m) - Lacul Câlcescu
Marcaj: bandă roşie, până la Şaua Piatra Taiată, de unde continuă pe poteca marcată cu cruce roşie. Timp de mers: 6 - 7 ore.
Vă recomandăm şi:
Valea Jiului nu înseamnă doar minerit şi oraşe în care trăiesc comunităţi cu o situaţie economică defavorizată. Zona din sudul judeţului Hunedoara este una dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic. Mărturie stau numeroasele locuri de agrement din Masivul Parâng, peisajele sălbatice ale Defileului Jiului, cheile străbătute de râuri repezi şi staţiuniel Straja şi Parâng.
Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.
Tradiţiile de Paşti s-au păstrat de secole la sat, departe de civilizaţie urbană, în zone ca Ţinutul Pădurenilor, Ţara Moţilor, Ţara Haţegului, Ţinutul Momârlanilor, pe Valea Mureşului sau pe cea a Geoagiului.
Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care ve
Se încarcă comentariile...
