Hunedoara: PORTRET / Ana Ionaşcu transformă pietre în obiecte de artă
0
Femeia este unul dintre primii artişti hunedoreni care au înlocuit pânza cu piatra şi cu scoarţa de copac.
Ana Ionaşcu şi-a descoperit pasiunea pentru pictura pe piatră în urmă cu aproximativ 15 ani, dintr-o întâmplare deosebită. „Am găsit o piatră pe care am observat un chip omenesc ce semăna cu chipul Sfintei Fecioare Maria. Pe atunci îmi plăcea să pictez pe porţelan şi nu mă gândisem să încerc şi altă formă de exprimare. Am pus obiectul deoparte, iar mai târziu i-am dat culoare. A fost prima mea astfel de pictură. Cu timpul, am renunţat la porţelan şi m-am reprofilat pe desenul pe piatră. Nişte apropiaţi de-ai mei m-au vizitat şi când au văzut pietrele pictate, mi-au cerut să le fac şi lor aşa ceva. De atunci, îmi dedic o mare parte din timp acestei îndeletniciri”, a povestit deveanca.
În căutarea pietrelor perfecte
În ultimii ani, artista a reuşit să transforme mii de roci în obiecte însufleţite. „Nu se poate picta pe orice piatră. Eu le aleg cu mare grijă. Rocile care pentru mine înlocuiesc pânza trebuie să inspire ceva prin forma lor. Caut pietre care îmi par însufleţite. La rândul meu, nu le acopăr cu foarte multă culoare. Vreau să îşi păstreze „chipul” iniţial, pentru că aşa sunt mai frumoase”, a mai explicat Ana Ionaşcu Deveanca îşi găseşte suficient timp pentru a pleca în adevărate expediţii de căutare a unor roci deosebite. Femeia colindă pădurile şi albiile râurilor din parcurile naturale pentru a căuta pietrele care îi spun poveşti şi o inspiră artistic.
„Nu le găsesc oriunde. Locul meu preferat este malul Mureşului, din zona Parcului dendrologic de la Simeria, la capătul unor cărări umbrite a parcului. De acolo am adunat şi bucăţi din scoarţa unor copaci căzuţi, a căror formă am reuşit să o transform în icoane cu cina cea de taină”, a adăugat ea.
Pietre transformate în artizanat
Ana Ionaşcu mai spune că este una dintre primele hunedorence care au pictat icoane pe piatră. În 1998 şi-a prezentat o parte din colecţie la emisiunea Chestiunea Zilei, cu Florin Călinescu. A uimit asistenţa cu îndeletnicirea ei. În afara mulţumirii de sine şi a bucuriei pe care o simte pictând, artista obţine puţini bani din vânzarea obiectelor de artizanat.
„Într-un oraş mic, cum este Deva, nu se poate trăi numai din ceea ce fac eu. Am totuşi o pensie cu care am reuşit să mă descurc până în prezent. Cu icoanele mai particip la târguri ori le dau apropiaţilor mei. De unele mi-este foarte greu să mă despart”, a povestit Ana Ionaşcu.
întrebări şi răspunsuri
Aveţi studii de specialitate în domeniul artei ?
Aş fi vrut să am. De mică, mi-am dorit să urmez studiile unui liceu de artă. Părinţii m-au dus la câteva lecţii cu un pictor cunoscut din Hunedoara. Am făcut câteva ore cu el, însă apoi a fost arestat de Securitate şi închis pe motive politice. Eu am rămas pasionată de pictură, pe care am studiat-o doar din cărţi.
Ce vă inspiră în temele pe care le alegeţi?
Uneori, îmi găsesc inspiraţia şi, mai ales, liniştea în biserică. Aceasta deşi nu prea merg la slujbe, ci prefer să trec pe la biserică în timpul săptămânii.
Cât timp dedicaţi picturii?
Mă trezesc pe la ora şase, în fiecare dimineaţă, şi lucrez până pe la orele amiezii.
ce-i place
„Îmi plac ieşirile la iarbă verde şi plimbările prin parc”, a spus Ana Ionaşcu. De cele mai multe ori se întoarce acasă cu câte o piatră mai deosebită, pe care urmează să o transforme apoi în operă de artă.
ce nu-i place
O deranjează lipsa unui sprijin în treburile gospodăreşti. „Din cauza aceasta, uneori nu îmi găsesc timpul suficient pentru a picta”, a adăugat Ana Ionaşcu.
Profil
Născută - 22 ianuarie 1934, Hunedoara.
Experienţă - Pictează pe piatră din 1995.
Familie - Văduvă, doi copii.
Se încarcă comentariile...
