Dezastrul de pe fosta cale ferată la care au muncit mii de români şi de prizonieri de război. Ce soartă are la 25 de ani de la închidere VIDEO
0
Autorităţile din mai multe localităţi hunedorene au solicitat preluarea în administrare a fostului traseu de cale ferată Deva - Brad. Aceasta urma să fie amenajată ca traseu turistic.
Calea ferată Deva – Brad, scoasă din funţiune din 1997, era privită ca un viitor traseu turistic, însă planurile autorităţilor locale nu au mai fost puse în aplicare.
GALERIE FOTO CU RĂMĂŞIŢELE CĂII FERATE
VIDEO DE PE TRASEUL CĂII FERATE
Curtea Constituţională a României a decis, în 16 februarie, că proiectul de lege pentru transmiterea terenurilor aferente căii ferate Deva - Brad în administrarea municipiului Brad şi a comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, aflate pe traseul acesteia, este neconstituţional.
VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi
Astfel, solicitarea autorităţilor locale din judeţul Hunedoara de a prelua terasamentul şi construcţiile fostei căi ferate din vestul României, a rămas suspendată. Autorităţile anunţau că după preluarea vechiului tronson de circa 30 de kilometri, vor încerca să obţină împreună fonduri europene pentru transformarea acestuia într-un traseu turistic.
Ruinele căii ferate Deva - Brad. ADEVĂRUL
La 25 de ani de la închiderea circulaţiei feroviare pe calea ferată Deva – Brad, construită în anii 1940 – 1987, doar un sector de circa 10 kilometri, între Deva şi fabrica de ciment de la Chişcădaga, mai este folosit, uneori, pentru transportul de marfă.
Gara Stoieneasa. ADEVĂRUL
De la Păuliş până la Brad, pe cei aproape 30 de kilometri ai traseului, calea ferată a fost dezafectată, iar terasamentul ei a rămas abandonat. O soartă asemănătoare au avut-o şi clădirile staţiilor sale. Cele mai multe dintre ele au fost puse, iniţial, sub sigiliu pentru a rămâne în conservare, însă cu timpul localnicii le-au devastat şi s-au ruinat.
Prima mare construcţie de artă de pe calea ferată Deva – Brad, văzută de cei care pornesc din Deva pe traseu este podul peste râul Mureş, de la Mintia. Podul din vecinătatea Devei, are o lungime totală de peste 300 de metri şi reprezintă cea mai mare lucrare de artă de pe traseul căii ferate. Are cinci deschideri de câte 58,2 metri, cu suprastructură din grinzi cu zăbrele, importate din Germania, în jurul anului 1940. Fundaţiile executate la cote între 4,20 şi 6,50 metri sub etiaj s-au făcut în condiţii grele, din cauza infiltraţiilor puternice de ape. Podul s-a degradat în timp şi mai este tranzitat, rareori, de trenurile marfare.
Tunelul de la Vălişoara. ADEVĂRUL
Halte în ruină
La circa doi kilometri de pod, staţiile Lunca Păuliş şi Păuliş Triaj, unde s-a păstrat un fir al căii ferate, au rămas pustii. Unele dintre clădirile lor sunt folosite ca locuinţe, în timp ce altele au rămas încuiate, sub sigiliu, lucru care nu le-a ferit de distrugeri. De la Păuliş Triaj, o ramificaţie spre dreapta a căii ferate duce spre fabrica de ciment din Chişcădaga şi a rămas funcţională. În stânga, pe traseul Deva – Brad, calea de rulare şi instalaţiile de cale ferată au dispărut, iar natura a pus stăpânire pe terasament. În staţia Stoieneasa, clădirea de călători şi anexele sale au fost devastate complet.
Un kilometru mai departe, un fost canton s-a prefăcut în ruină. În apropierea lui, se află abandonate, viaductele Stoieneasa şi Peştera, aflate la circa 300 de metri unul de celălalt, în zona satului Lunca şi a rezervaţiei Măgurile Băiţei. Lucrările la viaducte au demarat la începutul anilor ´40, însă abia două decenii mai târziu trenurile au putut circula pe ele. Deşi doar structurile de beton şi oţel au mai rămas din ele, sunt printre cele mai spectaculoase monumente de pe traseul fostei căi ferate.
Podul peste râul Mureş. ADEVĂRUL
Cele patru tuneluri
Dincolo de viaductele care se înalţă la peste 20 de metri deasupra solului, începe cea mai spectaculoasă porţiune a traseului, între Stoieneasa şi Dealu Fetii, amenajată în anii ´80. Aici se află locul unde alunecările de teren şi inundaţiile din 1997 au pus capăt circulaţiei pe calea ferată Deva – Brad.
Monumentul de pe Dealul Fetii. ADEVĂRUL
„Dintre cele trei tronsoane (Mintia – Stoeneasa, Brad – Dealul Fetii şi Stoeneasa – Dealul Fetii), acesta din urmă a prezentat cel mai ridicat grad de dificultate, din punct de vedere geologic şi topografic, cu o diferenţă de nivel de 164 de metri şi cu multe alunecări de teren, un tronson în lungime de 13,9 kilometri, cu 31 de poduri şi podeţe, 11 viaducte, patru tuneluri, 11 kilometri de consolidări de versanţi şi terasamente, 17,8 kilometri de şanţuri, pentru care s-au excavat 1,2 milioane de metri cubi de rocă şi pământ şi s-au turnat mai mult de 400.000 de metri cubi de betoane”, arăta inginerul Liviu Corfaru, la inaugurarea căii ferate din 1987.
Pe unele porţiuni terasamentul fostei căi ferate este folosit ca drum. Urmele furiei naturii şi ale indundaţiilor din 1997 au dispărut de mult timp. Au dispărut şi multe din construcţiile de pe fosta cale ferată. În schimb, călătorii pot lua la pas cele patru tuneluri rămase aproape intacte: tunelul Dealu Mare, de 352 metri, tunelul Mic, de 216 metri, tunelul de la Vălişoara, de 130 de metri şi cel de la Ormindea, de 156 de metri.
Lagărul din munţi
La Dealul Fetii, fosta staţie de cale ferată s-a prefăcut în ruine, în schimb pe o colină din vecinătatea ei, un monument aminteşte de locul unde ar fi existat o groapă comună pentru prizonierii sovietici din Al Doilea Război Mondial, aduşi să lucreze la calea ferată Deva – Brad. În anii ’60, pe Dealul Fetii a fost ridicat un monument dedicat sovieticilor, iar pe una dintre feţele sale s-a păstrat inscripţia. „Glorie veşnică eroilor sovietici care s-au jertfit pentru eliberarea patriei noaste”.
Dealul Fetii. ADEVĂRUL
O altă placă de marmură a monumentului, pe care a fost imprimate cuvintele „Aici au fost înmormântaţi ostaşii sovietici ucişi mişeleşte în perioada dictaturii antonesciene (1941 – 1943)”, a dispărut între timp. Lagărul din munţi, aflat în zona Crăciuneşti – Luncoiu de Jos, a funcţionat mai puţin de un an, în perioada 1941 – 1942, iar unele documente de arhivă arată că în toamna anului 1941, circa 1.000 prizonieri ruşi erau folosiţi lucrările liniei CFR Deva-Brad, alături de 500 evrei din Timiş şi 200 din Hunedoara. Un document de arhivă arată că din cauza unei epidemii şi a condiţiilor rele de tratament şi a subalimentaţiei suferite de prizonieri, mulţi dintre ei au murit în iarna anului 1941.
Viaductul Peştera. ADEVĂRUL
Viaductul Luncoiu, ridicat la intrarea în municipiul Brad, a rămas una dintre construcţiile emblematice ale fostei căi ferate in Munţii Metaliferi. Vechi de aproape opt decenii, încă bine conservat, viaductul a fost clădit din opt bolţi de beton armat în plin centru, de 20 de metri deschidere, are 217 metri lungime şi este construit în curbă şi contracurbă cu rază de 300 de metri. După dezafectarea liniei ferate, autorităţile au vrut să îl transforme într-un obiectiv turistic, însă planurile lor au rămas suspendate.
La capăt de linie, gara Brad, înfiinţată în urmă cu 125 de ani, a rămas pustie. Clădirea a fost construită după modelul staţiilor din oraşele Imperiului Austro-Ungar şi îşi impresiona oaspeţii prin arhitectura sa. Parcul, piaţa depoul şi anexele sale, acum abandonate şi degradate, completau priveliştea uneia dintre cele mai frumoase gări din vestul României. Clădirea de călători a intrat în reparaţii capitale în 2016, iar lucrările, finanţate de CFR, s-au întins pe aproape trei ani.
Gara Brad. ADEVĂRUL
Calea ferată construită în jumătate de secol
Lucrările la calea ferată Deva (Mintia) - Brad au demarat la sfârşitul anilor ’30, iar jumătate de secol mai târziu, la 12 decembrie 1987, tronsonul feroviar a fost inaugurat de Nicolae Ceauşescu, aflat în primul tren care a circulat vreodată pe întregul traseu de 36 de kilometri, pornind de la Brad spre Deva. Un deceniu mai târziu, în primăvara anului 1997, o alunecare de teren în apropierea viaductului Peştera i-a pecetluit soarta. În anii următori, cea mai mare parte a căii ferate a fost dezafectată, cu excepţia unui sectorului între Deva şi Chişcădaga, pe care circulă uneori trenurile de marfă. Pe restul traseului spre Brad, călătorii care se plimbă pe vechiul terasament pot vedea rămăşiţele vechilor viaducte, tunelurile şi podurile care străbat munţii şi văile adânci ale acestora.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Soarta artificialelor oraşe-dormitor din Hunedoara, ridicate în ritm alert de regimul comunist VIDEO
Se încarcă comentariile...
