Destinul nemilos al celor două femei singure în blocul din munţi: „Izolarea e cumplită, dar, cât mai putem, strigăm una pe cealaltă după ajutor“

Ana Şodrâncă şi Ana Bursuc. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Povestea de viaţă a celor două femei neajutorate, care locuiesc singure într-un bloc vechi, ridicat în urmă cu peste jumătate de secol în munţii Hunedoarei, este emoţionantă. De câţiva ani, bătrânele stau izolate, în apartamentele clădirii aproape distruse, cu teama că aceasta se va prăbuşi peste singurele ei locatare, uitate de aproape toată lumea.

Ana Bursuc (76 de ani) şi Ana Şodrâncă (82 de ani), au rămas singurele locatare ale unui bloc ridicat în urmă cu şase decenii pentru muncitorii de la exploatările de talc, dolomită şi calcar din Lelese. Cele două femei venite în tinereţe din zona Moldovei au trăit cea mai mare parte a vieţii în clădirea cu 15 apartamente construită în munţi, într-unul dintre cele mai izolate locuri din împrejurimile Hunedoarei. Ele au lucrat, la rândul lor, în cariera de dolomită, cot la cot cu bărbaţii. Înainte de anul 1990, peste 400 de oameni erau angajaţi în exploatările industriale din Lelese, Govăjdia şi Ghelari.

Cum îşi poartă de grijă
Cariera a intrat în conservare de la începutul anilor 2000, iar uzinele şi celelalte secţii înfiinţate de comunişti, pentru a aproviziona combinatul siderurgic din Hunedoara cu materiale, au fost închise definitiv şi dezafectate. Cele două pensionare nu au avut unde să plece, deşi între timp toţi ceilalţi locatari s-au mutat, la fel cum au făcut-o şi oamenii care aveau case în jurul blocului părăginit. Ultimul a fost soţul Anei Şodrâncă. Omul a murit în urmă cu câţiva ani. Rămase singure, bătrânele s-au obişnuit să aibă una grijă de cealaltă, în singurătatea lor, deşi ambele sunt foarte bolnave.

Drama celor două femei rămase singure în blocul din munţi

„Până astăzi, am stat două săptămâni în spital, grav bolnavă cu plămânii, iar Ana a rămas singură în bloc. Apoi m-a trimis medicul acasă şi mi-a zis să mai vin la spital dacă mi-i rău din nou. De ceva vreme, amândouă suntem bolnave. Dimineaţa strig: babo, babo! să văd dacă n-a păţit ceva. Sau vine ea la mine şi bate cu bastonul în uşă. Dacă i se întâmplă vreuneia dintre noi vreo nenorocire, oricum prea mult ajutor n-o să aibă. Suntem ca pustnicele, în mijlocul sălbăticiei, şi de-abia ne mai putem mişca de aici”, spune Ana Bursuc.

Blocul aproape de prăbuşire
Cele două pensionare locuiesc fiecare în câte un apartament, una de-asupra celuilalte, în blocul vechi din cărămidă, ros de igrasie, cu geamuri sparte şi pereţi scorojiţi, care pare că stă să se prăbuşească peste ele. Fac focul în sobe, cu lemne din pădure, aduc apă de la un izvor, iar televizoarele nefuncţionale din căminele lor au devenit piese de decor pentru ele. „Nu mai ştim ce se petrece în jurul nostru, în civilizaţie, decât dacă mai aflăm de la copiii şi rudele noastre din Hunedoara şi Spania, care ne mai vizitează din când în când sau ne sună. Ne mai povestesc ele ce e la televizor, dar cu politica suntem neutre. De fapt, nici nu mai vrem să ştim ce e în jurul nostru, în lume, că mai tare bagă frica în noi, însă şi izolarea în care trăim e cumplită”, spune Ana Şodrâncă.

În urmă cu un an şi jumătate, Adevărul publica povestea celor două bătrâne, iar autorităţile locale din Ghelari şi Lelese, comune care împart teritoriul pe care se află blocul, susţineau că le vor oferi ajutor. De atunci, situaţia locatarelor s-a înrăutăţit, în schimb femeile nu au mai aşteptări de la nimeni. „Nu cerem nimic, ci ne mulţumim când, poate din întâmplare, lumea mai se opreşte în dreptul blocului de aici şi mai stă de vorbă cu noi”, spune Ana Şodrâncă.

Vă recomandăm şi:

Nepoata lui Arsenie Boca, despre patimile călugărului: „Cel mai mult l-a durut că nu a mai fost lăsat să slujească“

Zoe Dăian, nepoata lui Arsenie Boca, a relatat despre anii în care duhovnicul a avut grijă de ea. Cea mai mare durere a părintelui Arsenie Boca, susţine ea, a fost că nu i s-a mai permis să slujească. Zoe se declară convinsă de harul pe care l-ar fi avut unchiul ei, dar adaugă că unele dintre afirmaţiile despre minunile făcute de acesta sunt exagerate.

Tainele pădurii de argint din Săcărâmb: bântuită de spirite bune, căutată de ezoterişti pentru centrul energetic şi pentru un izvor tămăduitor

Locuitorii din Săcărâmb, o aşezare faimoasă în secolele trecute datorită marilor zăcăminte de aur pe care a fost înfiinţată, susţin că „pădurea de argint” care înconjoară satul de munte are proprietăţi miraculoase. Codrii de fag sunt bântuiţi de spirite benefice, susţin oamenii, iar izvorul împăratului Franz Joseph din pădure este folosit ca apă tămăduitoare.

Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare

Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.